Să presupunem, pentru frumusețea discuției, că STS, SIE și SRI nu există. Să ne imaginăm, cu alte cuvinte, că voturile exprimate de românii de peste hotare n-au mai fost renumărate convenabil de nimeni. În situația asta putem spune că frații noștri din străinătate au influențat în mod decisiv, în 2009 și în 2014, alegerea președintelui României. Avem, iată, un trecut care poate fi numit statistică. Cetățenii români din afara României au pus pe tronul României, în două rînduri, pe cel votat de ei. Dacă acești oameni de departe n-ar fi votat, președinții României n-ar fi fost Băsescu și Iohannis, ci Geoană și, poate, Ponta.
Simplificat, unii le-au votat altora președintele. Alegătorii de aiurea, asupra cărora regimul politic nu are un efect direct, au decis cu cine să-și mănînce sufletul alegătorii din țară. Alegătorii care nu plătesc taxe statului român au stabilit președintele pentru cei care plătesc taxe statului român. Alegătorii care nu contribuie la viața de zi cu zi a României și asupra cărora regimul politic nu exercită o presiune nemijlocită au decis cine să-i călărească zi de zi pe cei rămași în țară.
Klaus Iohannis, care continuă să creadă că a ajuns la Cotroceni pentru că au ieșit la vot românii din München și Milano, umblă cu modificarea legii votului din diaspora în gură ca un dog german cu papucul stăpînului. Societatea civilă, media și liberalii (care sînt văzuți la canalele de știri mai des decît erau văzuți țărăniștii la Canalul Dunăre – Marea Neagră) fac dezbateri despre votul electronic, votul prin corespondență poștală și listele pe care trebuie să se înscrie diaspora. Nimeni, însă, nu îndrăznește să pună întrebarea legitimă, subversivă și referitoare la fondul problemei: chiar toți românii de peste granițe ar trebui să voteze?
Să aruncăm o privire către lumea mai civilizată ca noi: sîntem printre puținii care consideră că votul universal n-are legătură cu geografia și cu domiciliul permanent.
Danemarca, de pildă, acordă drept de vot doar cetățenilor care se află temporar în afara țării, dar locuiesc în rest în Danemarca. Cetățenii danezi stabiliți în altă țară nu pupă la urne. Englezii și scoțienii, ca să poată vota, trebuie să fi locuit cel puțin o dată în Marea Britanie în ultimii 15 ani și să fie înscriși pe liste în localitatea de origine. Nemții care trăiesc în afara Germaniei pot vota doar dacă au locuit în patrie cel puțin trei luni, de la vîrsta de 14 ani, în ultimii 25 de ani. O altă condiție, care cere „familiaritatea personală și directă cu contextul politic din Germania”, are aerul imposibil și restrictiv al unei măsuri de exterminare electorală a diasporei. Ungaria ridică aceleași opreliști ca Danemarca, în timp ce țări ca Irlanda, Grecia, Andorra, Cipru, Malta, Israel nu le permit să voteze decît cetățenilor aflați în țară.
Comisia de la Veneția inventariază pentru 57 de state condițiile votului din afara granițelor și descoperă că numai patru din aceste state le îngăduie cetățenilor plecați să voteze fără restricții la alegerile generale. Cu excepția Franței, Portugaliei, Italiei și Elveției, restul lumii cercetate de Comisie pune diverse piedici, ridică anumite obiecții, stabilește restricții sau interzice de-a binelea. E un vot cenzitar, calibrat în universul distanță-timp, care ia în calcul cele trei tipuri de cetățeni dați la export: nepermanenți, semipermanenți și definitivi. Fiecare țară ia apoi în calcul limitarea dreptului de vot în afara teritoriului ei în funcție de patru parametri: interesul, cunoașterea, influența și efectul. Efectul votului asupra celui care votează atîrnă cel mai greu în judecata statelor care decid aceste restricții.
Spre binele ei și al nostru, emigrația română trebuie înzestrată cu o putere electorală care să-i respecte drepturile și, în același timp, să protejeze libertățile celor rămași acasă. Politicienii și trompetele lor mediatice continuă să-i vîndă pe românii plecați la muncă într-un ambalaj lucios pe care s-au obișnuit să scrie „valută”. Mitologia căpșunarului aducător de miliarde e construită strîmb și are pe frunte, îndesat pînă la urechi, nimbul exportului cu orice preț. Acest export e, în realitate, măsura prostiei unor guvernări care și-au lihnit și izgonit poporul, vînzîndu-l apoi ca materie primă.
Așa că, dacă Iohannis mai are în vedere lucrul bine făcut, n-ar strica să arunce o privire la nemți. Ăia adevărați, din Germania.
Bun articol.
Mai trebuie spus ca.toate tarile care considera votul diasporei pun conditia ca votantii din afara tarii sa se inregistreze prealabil la ambasade.
Exemple neconcludente.De tari care nu au emigratia noastra.Noi avem minim 4 milioane in afara,dintre care multi se intorc periodic,plus ca majoritatea au plecat in ultimii ani,au proprietati in Romania.Iar sa fim corecti diaspora a influentat doar votul lui Base din 2009,mai ales Parisul si Chisinaul.In 2014 Johanis iesea si fara cele 3% din diaspora.Problema noastra nu e diaspora,daca ieseau Geoana sau Ponta tot pe acolo eram.
+1
Acest articol ar fi trebuit sa apara in 2009 si sa fie materie obligatorie in scolile de pe teritoriul Romaniei si din afara ei. Acum, e mult prea tarziu.
Eu vad niste fisuri de rationament care sunt complet atipice pentru Dl. Buscu. Insa imi dau seama ca incearca sa transeze o problema care in realitate e mai complexa decat pare.
O prima fisura consta in enuntul „problemei”. Nu 150000 capsunari care au votat in strainatate au ales presendintii Romaniei intr-o masura mai mare decat 150000 voturi din judetul Teleorman sau Botosani.
Mai mult, din 3 milioane de capsurari au votat 150.000, adica 5%. Adica cei care au considerat ca merita sa isi piarda o zi stand la cozi.
Hai sa judecam cei 4 „piloni” propusi pentru dreptul de vot: interesul, cunoașterea, influența și efectul
interesul. Capsunarii trimit bani in Romania (multi, putini, nu conteaza, oricum sunt mai utili bugetului romaniei decat pensionarii sau politicienii) . Capsunarii au familiii in Romania, care au nevoie de un sistem de sanatate, de educatie, etc. Cei mai ghinionisti sau mai putin inspirati vor ajunge sa fie pensionari in Romania De ce n-ar avea interes sa mearga la vot?
Cunoasterea- are rost sa discutam aspectul asta in epoca internetului? Probabil cei 5% dintre capsunari care voteaza sunt „internetizati” in proportie de 99.99% in timp ce in Teleorman probabil procentajul e mult mai redus. Sau prin „cunoastere” masuram de fapt timpul petrecut in fata Antenelor si a altor televiziuni echidistante, in timp ce BBC-ul sau LeMonde servesc interesele mogulilor?
Efectul nu poate fi decat unul pozitiv. Orice program electoral care sa incearca sa atraga „binevointa” diasporei nu poate avea decat efect pozitiv asupra intregii Romanii.
Influenta. Despre influenta numai de bine, dai un mic, o bere si 40€ si ai votul de diasporic, asa cum spune domnul europarlamentar (da, ala care e dat fizic afara pentru trafic de influenta insa care nu poate fi destituit pentru ca e ales si isi ia in continuare salariul)
@Brad Vrabete
Cei din tara sunt inregistrati. Ca apoi nu sunt verificate listele, asta e alta poveste si tine de aranjamente locale intre partide. Dar inregistrarea pentru vot e absolut obligatorie si pentru diaspora! N-as vrea ca peste 10-15 ani, sa ma trezesc ca vor castiga alegerile cei ce le promit diasporenilor ce a au lucrat la negru, ca tara le va plati o pensie, desi ei n-au contribuit cu nimic la buget.
Draga D-le BUSCU,desi nu am votat la alegerile prezidentiale din 2014,cu respect va aduc aminte ca votul e un DREPT inalienabil al oricarui cetatean roman,fie el in tara sau in afara ei iar acest drept este exercitat pentru propia necesitate,altfel spus cel ce voteaza o face pentru sine,cine poate ingradi un drept al unei persoane,fie ea in afara tarii?Iar,in ceea ce priveste ideea D-stra cu cetatenii ce nu platesc taxe,ce influenteaza viata celor ce platesc taxe….D-LE BUSCU va respect prea mult sa comentez asemenea prostii…..
Da foarte corect. Nu-ti ia nimeni drepturile civile ca alea sunt valabile mai peste tot, dar in momentul in care ai plecat nu mai poti sa-ti dai cu parerea despre cine sa aiba puterea politica in Romania, Romania care pentru tine a devenit un spatiu virtual, in care vii doar ca turist sau unde trimiti bani pentru FAMILIA TA (poti nici sa nu trimiti, ca nu te obliga nimeni, lasa-i pe cei din familie sa-i voteze pe cei pe care considera ei ca le vor da si lor o paine, sau o viata mai buna). Si in car si in caruta si cu derierul in teleguta, nu se poate. Nu e nici o nenorocire daca pe perioada cat esti plecat in strainatate nu votezi (sunt dupa cum stim multe alte sanse sa o faci, in ultima vreme cam in fiecare an), ca iar zic, nu te-a obligat nimeni, vezi-ti de treaba ta acolo pentru care ai plecat. Sau de fapt, care-i treaba pentru care ai plecat?
Perfect de acord cu Calvin1 si Capsunarul. As mai adauga la punctele dumnealor si faptul ca romanii din diaspora sunt influentati in mod direct de puterea de la Bucuresti, nu doar indirect prin rudele ramase in tara. Nu alesii sunt cei care stabilesc directiile de politica externa? Am intrat cumva in Schenghen intre timp? A scapat cumva Romania de imaginea unei tari corupte? Atata timp cat suntem cetateni romani suntem toti supusi acelorasi restrictii, iar articole de tipul acestuia nu fac decat sa promoveze ideea daunatoare de „noi – cei ramasi in tara” si „ei – care au plecat”. Singurul „noi ” si „ei” despre care ar trebui sa discutam este „noi – muritorii de rand” si „ei-politicienii”. O discutie fertila ar fi cum sa le limitam lor – politicienilor din prea multele drepturi si sa ii fortam sa isi respecte angajamentele, nu cum sa ne taiem noua din drepturi si mai mult. Nu diaspora este vinovata ca politicienii romani nu au coloana vertebrala. In loc sa ne scoatem unii altora ochii ca e tara in dezastru pentru ca ceilalti au votat cu PSD sau cu Iohannis poate ca ar trebui sa fim uniti si sa le fortam mana sa faca ce au promis.
Bun, sa presupunem ca limitam dreptul la vot al celor din diaspora. Ce urmeaza? Le luam dreptul la vot si celor care nu au liceul? Ca nu sunt educati dom’le nu inteleg ei contextul si voteaza aiurea. Sau poate le limitam dreptul la vot si celor din Teleorman ca doar se stie ca acolo voiteaza si mortii si vii, nu mai bine scapam elegant de problema si nu ii mai lasam sa voteze? Totul in numele corectitudinii si al binelui comun, desigur!
Cat despre diaspora care a impus presedintii sa fim seriosi, nu este ca si cand un procent neglijabil de alegatori din tara i-au votat pe Basescu si Iohannis, iar apoi a venit diaspora si a dat totul peste cap. Iarasi, lipsa de informare a celor de afara… Chiar asa? In era internetului mai discutam despre asta? Este adevarat ca nu ma uit la Antene si restul televiziunilor isterice dar citesc in mod regulat presa si verific informatia din mai multe surse. Nu doar eu, ci cam toti romanii cu care interactionez in afara tarii. Mi se par cam fortate argumentele din acest articol insa vreau sa cred ca nu a fost cu rea intentie doar ca, dupa cum spunea cineva mai sus, subiectul este mult mai complex decat pare la prima vedere.