Vin sărbătorile de iarnă – unde să ne mai oglindim,
cînd scuipătorile și-au înfundat alămurile sub hîrtiile vesele
după bunul obicei al struțului
care nu mai vrea să știe nimic?
Sînt dispus în continuare să mă las păcălit,
dar presimt că zăpada ni se va distribui pe cartelă,
sînt dispus în continuare să accept plictisul înzorzonat,
dar magii parașutați în oraș,
prevestind parcă nașterea unei lipicioase stele de cinema,
vînd pe sub mînă săpunuri de lux,
țigări mirosind a paradis și pierzanie.
Și iată că tot așteptînd să se-mpută gloria Golului,
lașitatea noastră a congelat-o definitiv:
măturătorul se visează măturător,
onorabilul se visează onorabil,
limbricul – limbric.