Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Festa porcină

romania100

Eduard Hellvig e pe cale să nu îmbătrînească în fruntea SRI. Secretele – specialitatea acestei organizații – îi scapă printre degete, așa cum îi cad unui trișor amator cărțile din mînecă. Hellvig e un tînăr cu freza corectă, cu o doză de reținere pe care ai tendința de a o aprecia fiindcă pare singura lui calitate. Cît despre astrele judiciare, e la fel de vinovat sau nevinovat ca Dragnea în dosarul Referendumul, numai că sentința lui, cu executare, s-a decis să fie la SRI. Una peste alta, cred că Hellvig a fost, la numire, cel mai potrivit șef de servicii secrete de după 1990: decent, cu o singură trădare politică la activ – Crin Antonescu, dar el s-ar fi retras, zice-se, oricum.

Numai că bietul Hellvig s-a trezit că ține în brațe tava cu jăratec din care predecesorii lui, Maior și Coldea, își hrăneau armatele de procurori și judecători recrutați. Hellvig i-a fost loial lui Iohannis atît cît a putut, iar cînd n-a mai putut a continuat să-i fie, intrînd, însă, în conflict cu Constituția, cu CCR, ba chiar cu propriul instinct de conservare. Iohannis s-a dovedit a fi un moment de neatenție al entuziasmului general și a rămas un pachet politic nedesfăcut, care începe să degaje mirosul vechilor năravuri politice. E un ins care-și dorește pentru el și numai pentru el, acum, la capătul unui mandat în care n-a făcut decît să-l aștepte pe al doilea, încă un mandat. Asta a pus o presiune teribilă pe micul Eduard, care s-a trezit în situația de a reaprinde jarul în ieslea armăsarilor acoperiți. Și asta, repede.

Amintiți-vă de vizita șefului FBI, James Comey, la București, în 2015. Încă nu i se uscase cerneala pe actul de numire și Hellvig a fost împins la declarații, așa cum e împins, din spatele cortinei în lumina rampei, un actor debutant. El a spus ce i s-a spus să spună, și anume că SRI e autoritatea națională în materia securității cibernetice, la doar cîteva zile după ce CCR stabilise că nici vorbă de așa ceva.

Dacă-l privești cum citește cuminte un comunicat despre protocolul ascuns, dar, de fapt, încearcă să se scuze, știi că tot ceea ce i se pune în cîrcă n-a fost săvîrșit din voia lui. Nici campaniile de presă pornite de rețeaua vizitatorilor lui Coldea, nici campaniile duse prin canalele ocrotite fiscal de SRI, nici protocoalele secrete re-semnate cu Parchetul General și nici presiunea pusă prin intermediul Justiției pe adversari nu se potrivesc cu statura, cu privirea și cu vocea lui Hellvig. El pare o victimă a propriilor cedări, luată pe sus de imperativul unei loialități forțate și tîrîtă în vălmășagul unei lupte politice pe care – încă o dată, uitați-vă la el! – e clar că nu și-a dorit-o.

Cum protocolul secret cu Parchetul General, devenit acum public, are prevederi care calcă exact pe urmele celuilalt, din 2009, găsit de CCR ilegal, e posibil ca de aici să vină consecințe. Una e limpede și imediată: Inspecția Judiciară va ancheta Parchetul General. Ministrul Justiției a anunțat deja că, în lumina acestor învîrteli secrete cu SRI, ieșite la iveală, începe evaluarea lui Augustin Lazăr. A doua consecință, poate și cea mai gravă, îl poate privi pe Hellvig. Pe lîngă ancheta pe care Comisia de supraveghere a activității SRI trebuie s-o facă, Parlamentul poate lua decizia suspendării șefului SRI.

Așa cum arată războiul politic în acest moment, e de așteptat ca ambele consecințe să intre în faza execuției politice: și Lazăr, și Hellvig să fie schimbați. PSD e lipsit de cultura resursei umane și selectează oameni atît de slabi încît guvernele analfabete din anii ’50 par acceptabile. În materie de curaj politic, PSD e la fel de nul, fiindcă, de un an și jumătate, arată o lașitate totală față de dominația SRI, întreruptă ici-colo de episoade obediente la vedere. Dar, pentru că a fost adus cu spatele la perete și nu are pe unde scăpa, își va dezveli dinții așa cum fac cîinii încolțiți și va mușca cu sălbăticia ultimei șanse.

Cu Lazăr și Hellvig îndepărtați, cu legea de funcționare a SRI modificată și cu bugetele dușmanilor tăiate, PSD poate răsufla o vreme și poate da semnalul că politizarea instituțiilor de forță se va face în sens invers.

Va veni, poate, un timp în care SRI și DNA vor fugări politicienii în direcția opusă. Corupția s-ar putea muta de la tabăra Dragnea-Tăriceanu la tabăra Iohannis, dosarele i-ar putea discredita pe liderii de la PNL, de la USR și de la Cotroceni. Abia atunci, poate, vom înțelege ce stupidă și tragică a fost această boală a proslăvirii SRI și DNA, cu care ne-am molipsit singuri într-un moment de prostie colectivă.

5 comentarii

  1. #1

    @ Traian MT Bai Traiane , bai Basescule, te-ai trezit nadusit, ai avut iar cosmaruri?

  2. #2

    Atunci sa vezi urlete in piata contra abuzurilor SRI si DNA, ale caror sedii vor trebui aparate de scutierii de mania protestatarilor pasnici.

  3. #3

    Aveți, ca mai toți intelectualii actuali, de eliminat sau măcar de controlat tendința de a exagerea utilizarea a două superstiții. Fără un cenzurare masivă a acestora veți continua să trăiți într-o lume pe care nu o acceptați pentru că nu o cunoașteți și nu o puteți înțelege. Încerc să vă atrag atenția -dvs. și colegilor dvs – asupra lor, în ciuda convingerii mele că predic în deșert.
    1. Prima superstiție este că mica lume a serviciilor și justiției reunite (ceea ce numiți “instituțiile de forță”) este decisivă pentru societatea românească. Nu este decât pentru un mic număr de indivizi nesemnificativi și neimportanți, prinși în ea: politicieni, afaceriști, jurnaliști, umoriști, activiști civici, etc. În realitate toate dramoletele spre care vă străduiți să canalizați opinia publică alături de maoritatea mâzgălitorilor cotidieni de hârtie (și eu fac asta, dar pe alte teme) contează în realitatea socială cam cât telenovelele (soap opera) turcești. Dincolo de ele există realitatea profundă a societății românești pe care o ignorați.
    2. A doua superstiție este că, într-o democrație, guvernanții trebuie să fie cei mai buni dintre cei buni, după orice criterii imaginabile. Luați-vă gândul! Niciun conducător excepțional nu va ajunge vreodată lideri politic într-o democrație. Democrația, care este dictatura mediocrității – fără nimic ofensator aici, căci mă refer la individul mediu din societate – este exact inversul dictaturii meritocrației, care este mai ineficientă decât democrația, indiferent de criteriile de merit. Expertiza într-un domeniu, specifică meritocraților, nu are nicio legătură cu expertiza în “toate domeniile”. Să-i condamni drept proști pe cei care nu știu ce știți dvs. este o prostie mai mare decât a oricărui prost. Simplul fapt că Dăncilă a ajuns prim-ministru, iar dvs. nu, că Becali a ajuns multi-milionar, iar dvs. nu, dovedește că ei știu niște lucruri pe care nici dvs., nici colegii dvs. nu le știu.
    3. Dincolo de asta, dincolo de scandaluri, de ironii, sarcasme, înjurături, încăierări pe stradă, etc. există o societate cu viața ei, cu evoluțiile ei, cu cultura ei – din care faceți parte se pare doar superficial – și cu o profunzime pe lângă care, preocupat atât de mult de superficialități, riscați să treceți nepăsător.

    • #4

      O perspectiva realist-optimista la care subscriu din toata inima, Bagarea in seama a politicienilor prea mult ne otraveste viata. Lasati politica pentru luna alegerilor, iar in rest vedeti-va de viata si veti fi fericiti!

  4. #5

    Incearca omul sa va spuna ce-ati ajuns si voi dati cu zeama-n fasole sustinand ca-i de stanga, ca-i de rosu, ca-i de …
    Voi va mai faceti bine? Sau foamea care se contureaza va face sa racniti aceleasi lozinci?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.