Vă jur, vînătorii de foci din Alaska
se trag, Doamne iartă, din foci.
Mireasa-i o focă și domnul cu basca
e-o focă ce face bolboci.
Mi-e limpede astăzi că ăi ce vînează
împușcă strămoșii uitați,
Ivan nu mai seceră orz, nu contează
cît poate să secere frați.
Noi sîntem gonacii acestei extincții,
urlăm, scotocim, punem jar,
dăm premii la cei ce-și omoară părinții.
O, splendid convoi funerar!
Cînd văd bucuria din ochii contesei
ce șade călare pe bici,
cu drag aș goni-o în dosul Odessei
să pască-ntr-un lan de urzici,
că pînă și moartea-i corectă politic,
voioși traficanți de mălai,
cît timp vă-nchinați la un zeu paralitic,
la Moscova-i mare guleai.
PARTENERI MEDIA
[wp_rss_retriever url="https://alert24.ro/category/z/feed" items="2" dofollow="true" excerpt="none" source="false" date="false" read_more="false" credits="false" new_window="true" thumbnail="false" cache="1 hours"]
[wp_rss_retriever url="https://businesswatch.ro/category/z/feed" items="2" excerpt="none" source="false" date="false" read_more="false" credits="false" new_window="true" thumbnail="false" dofollow="true" cache="1 hours"]
1 comentariu
Adaugă un comentariu
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.
În lume sunt case ce încă mai ard
Și veștile sunt de război,
Cât timp trecem bățul aiurea prin gard
Guleaiul ajunge la noi.