Domnii doftori de la Bruxelles, care au început să vină în România ca la spitalul de boli nervoase al Europei, sînt ușor descumpăniți că pacienții nu vomită broaște rîioase și nu dau din picioare ca apucații în timpul consultației, ci mai degrabă tind să-și ceară scuze că au temperatură și că suferă, din cînd în cînd, de tuse măgărească.
Încă de pe Aeroportul „Henri Coandă”, viceregii coanei Europa (căci regii nu vizitează decît case mari) sînt salutați nu de ciumați cu armuri de bube roșii, ci de cîțiva flăcăi spălăței, anoști și spăsiți, aflați sub comanda unei cucoane apretate și folcloristice, ce se dovedește pînă la urmă a nu fi guristă la ansamblul „Ciocîrlia”, ci prim-solistă la Guvern și care dă impresia că reține melodia compozitorului Dragnea, dar uită repede textul și de-aia umblă mai tot timpul cu o coală de hîrtie în mînă.
Mai tîrziu, la întîlnirea domnului diriginte cu gherilele societății civile, alt șoc! În locul bărboșilor fioroși cu meclele brăzdate de cicatrici și a skinheads-ilor sălbatici, ce îmbobocesc în mai toate țările civilizate, rezistenții mioritici care au băgat spaima în burghezii pesediști par mai degrabă tocilarii clasei, ochelariști inofensivi și suavi conduși de un gigolo mai bătrîn decît veacul, care prin anii ’30, după o internațională comunistă, a cobzărit-o la Paris pe juna Dolores Ibarruri, de la care a și contactat o ciumățică roșie de toată frumusețea, ce nu era considerată o boală chiar atît de rușinoasă ca în vremurile de azi.
Ar fi cazul să ne întrebăm de ce nu se obosesc să vină pe la noi chiar marii chirurgi, ci doar felceri socialiști din eșalonul doi și femei de serviciu obișnuite să deretice și să dea cu teul prin pipernicitele cancelarii estice din București și Sofia.
Pentru că adevărații băieți răi de la Budapesta, de la Varșovia și Praga n-au chef să sufere de adjunctivită ca politicienii noștri, nici Orbán, nici Duda, nici Zeman nu catadicsesc să-și lase pantalonii în vine și să-și arate stigmatele decît în prezența doctorilor Jean-Claude Juncker și Angela Merkel sau a vraciului Donald Trump, care, în loc să-i tragă de urechi, i-au badijonat cu grijă și le-au dat cu pudră de talc să le treacă opăreala.
Geaba și-au tras românii un președinte neamț, că nășica Merkel tot a confundat de două ori Bucureștiul cu Budapesta și de patru ori Sibiul cu Varșovia și Praga. Cît despre bonzii de la Mercedes, BMW și Siemens AG, care au coborît cu hîrzobul din cer, ce să mai spunem? Că au dialogat îndelung cu Klaus doar prin intermediul purceilor mistreți de la Balc.
Dar dacă într-o zi se va dovedi că-i musai să mergem noi la ei în inspecție? Adică Iohannis să dea fuguța la verișorii săi austrieci și să-i întrebe de sănătate, de vreme ce ăl mai fioros extremist de dreapta a ajuns ministru de Interne, iar oligarhii ruși se simt la Viena ca la ei acasă de cînd le-au cumpărat derdelușurile, conductele de petrol și potcoavele de la armăsarii împăratului Franz Josef.
De urnit s-ar urni taica Iohannis, însă numa’ pînă la pîrtia de schi.
