O, torna, torna, fratre, întoarce-te din moarte,
că maica o să-ți simtă-adierea de departe
și-n frigul bănuielii o să-și sfîșie șalul,
văzîndu-mă călare și-n locul tău doar calul.
O, torna, torna, fratre, întoarce-te din baștini,
c-am secerat dușmanii ce te-au răpus în mlaștini
și dintr-o trestioară am încropit un flaut
să înțeleagă zeii-n străfunduri că te caut.
Dar muzica nu poate nici ea să-i îmblînzească
și le-aș aprinde cerul cu putregai de iască
și ți-aș ucide calul ca maica să te creadă
plecat după iubită și vindecat de spadă.