Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Plai cu boi

Cînd dăm și noi orbește în gropi, apelăm la postumele buruienoase ale tutorelui nostru suprem, Mihai Eminescu, la micile bijuterii fără perdea, comise cu autoironie prin hîrtoapele existenței sale năprasnice:

,,Cum mă ia cu cald și frig

Cînd mă ții de bumbirig“.

sau

,,N-am venit să-ți tulbur somnul,

Nici să-l fut în cur pe domnul,

Am venit să-mi iau paltonul,

Pălăria și bastonul“.

sau

,,Și tu, sergent de stradă cu fluierul la gît,

Mai suflă-n pizda mă-tii

Să-ți treacă de urît“.

Ei bine, pe vremea cînd păstoream revista Plai cu boi, i-am oferit poetului Emil Brumaru o rubrică în care să-și divulge poemele sale scîrbavnice, ținute la sertar. Cînd și-a terminat gloanțele, după vreo doi ani, mă puse dracu’ să inventez eu unele cu același diapazon, la rubrica „Anonim Brumaru“.

Emil a înghițit tărășenia pînă într-o zi cînd, întîlnindu-se la Iași cu filosoful Horia-Roman Patapievici, fost-a lovit în moalele capului cu ghioaga unui compliment: ,,Domnule Brumaru, vă admir de multă vreme, dar să știți că ultimele poeme din Plai cu boi mi se par de-a dreptul geniale“. ,,Îmi pare rău să vă dezamăgesc domnule Patapievici, dar nu sînt scrise de mine. Ticălosul de Dinescu mi-a furat personalitatea și uite că m-a băgat în bucluc.“

Opărit de acea întîmplare, Brumaru m-a sunat să-mi spună că-i sînt dator, fiindcă, dacă nu s-ar fi născut el, Patapievici nu m-ar fi lăudat în vecii vecilor cu atîta patimă. ,,Emile, știi că m-am jucat de-a Brumaru de dragul tău.“ ,,Joacă-te, bre, sănătos“, mi-a răspuns, „că poate-mi scrii tu postumele, că ești mai june ca mine cu vreo doișpe ani.“

Alaltăieri, cînd să-l recitesc pe Eminescu, ,,Noi amîndoi avem același dascăl“, sări duhul lui Emil Brumaru din boscheți și-mi șopti la ureche un scurt poem de amor, cu care și-a luat doctoratul pe cealaltă lume. Iacătă-l:

 

Noi amîndoi avem același cur,

Un bun de preț, ce-l pitulezi sub tine

Cînd patinezi pe gheața din azur

Cu găinați de îngeri pe botine.

 

Și cînd cu brusturi mătăsoși te ștergi,

Mă șterg și eu cu dulci boboci de rață.

Iar bem nectar. Iar ronțăim scovergi.

Iar ne căcăm. Fut-o în cur de viață!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.