Mai expresive decît supărarea
frumoaselor ce-mbătrînesc urît,
femeile urîte au candoarea
de-a-mbătrîni firesc în absolut.
Precum carenele acelor vase
ce nu vor acosta nicicînd la mal,
femeile urîte sunt frumoase
ca suferința de la primul bal
cînd înlemnite sprijineau pereții
să nu se prăbușească în delir
căci blondele ce curentau băieții
habar n-aveau că-n vechiul cimitir
vor împietri și ele, însă-n rama
unui fetid și tenebros muzeu:
„Asta e străbunica, asta-i mama
și asta cu zulufi sînt oare eu?“.