Nimeni nu știe cum arată România Normală, cu atît mai puțin noul președinte Iohannis, care a apărat acest slogan cu fălcile încleștate, ca și cum s-ar fi temut să nu se dea de gol. E posibil ca România Normală să fie sora Lucrului Bine Făcut, așa cum Pas Cu Pas s-a dovedit a fi frate cu Să Trăiți Bine. Viitorul încetinit al României se trage iar din căsătoria incestuoasă a lozincilor, dar avem la dispoziție cinci ani, așa cum am avut deja cincisprezece, ca să înțelegem unde a dispărut familia politică tradițională.
Cu toate astea, România Normală trebuie încurajată, chiar dacă acestor cuvinte le lipsește deocamdată sensul. Președintele Iohannis are la dispoziție o ocazie cum rar se arată în istorie: are guvernul lui, are instituțiile aliniate, are sprijin popular în țară și susținere la Bruxelles, are la dispoziție butonul magic al bugetului de apărare prin care se pot deschide ușile Washington-ului. Are, înainte de toate, ca președinte de țară, cea mai bună poziție politică, morală și constituțională pentru a indica națiunii o cale. Să-ți sufleci mînecile și să tot clădești România normală!
Înainte de toate, ar trebui să pună pe masă un proiect ambițios de dezvoltare a țării, clădit pe cîteva domenii de randament economic și pe educație. Apoi, să adune în jurul acestui proiect întreaga clasă politică, cu prieteni și dușmani, și să impună un pact politic pe domeniile de interes național. De aici ar ieși definiția riguroasă a României normale și grăbite să recupereze, iar acest plan politic unificat de reorganizare a viitorului trebuie trecut prin Constituție, alături de celelalte restanțe, de la regionalizare și număr de parlamentari la separarea clară a puterilor în stat. Asta trebuie să facă președintele unei Românii în curs de normalizare, să unifice energiile politice, economice, culturale, sociale și creative, să formuleze planul și să dea sensul, restul cade în seama guvernelor.
La rîndul lui, Guvernul Orban, așa minoritar cum e, se bucură de credit, fiindcă stă pe două victorii politice morale, la alegerile europarlamentare și prezidențiale. Ar putea să se apuce să facă lucruri în loc să joace electoral, ar putea să ia autostrăzile de coarne și să construiască spitalele lipsă în loc să calculeze două căderi succesive de guvern, ca să fie anticipate.
Chiar dacă Iohannis și Guvernul Orban nu vor face nimic din ceea ce ar trebui să semene cu fundația României normale, ei trebuie să primească un interval de bunăvoință, pentru ca democrația să rămînă respirabilă. Războaiele politice și sociale în care ne vom trezi amestecați, ca de obicei, ar trebui să aștepte măcar două luni, fiindcă mai devreme de acest termen nici un guvern nu izbutește să înțeleagă manualul de utilizare a economiei.
România Normală, sloganul neexplicat, din care fiecare înțelege ce vrea, ar trebui să fie garanția că cei care s-au luptat să ajungă la putere au făcut-o ca să guverneze, nu ca să accelereze un război al lăcomiei. Nu este. „Aștept de la PNL și de la noul guvern Ludovic Orban, care face o treabă foarte bună, o implicare totală în așa fel încît la sfîrșitul anului 2020 să putem să oferim românilor ceea ce își doresc: o Românie fără PSD”, zice președintele Iohannis. Normalitatea își rînjește colții, iar România o urmează cu mers tupilat și cu coada între picioare.
”Pas cu pas”,d’a mai repejor ac’u, romania avand guvernul de laga coalitie democratica-pnl,usr,pro RO,ma mir ca si udmr,prin arestarea membrilor psd,se va apropia si mai mult R O de”normalitate”.In final se va ajunge la partidul unic democrat pnl,condus de baietii de la Baneasa si normalitatea va fi deplina.Drept ii ca si din psd doctoranzi sri cum e Ciolacu pare-se,vor fi cooptati,ceea ce va intari si mai mult ”statul de drepti”.