Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

EMILIA ȘERCAN: „Procurorul a anchetat dosarul de kompromat cu evidenta intenție de a îngropa adevărul, nu de a-l scoate la lumină“

Zoom EMILIA ȘERCAN: „Procurorul a anchetat dosarul de kompromat cu evidenta intenție de a îngropa adevărul, nu de a-l scoate la lumină“

Am sperat că măcar Parchetul Curții de Apel București îi va da dreptate Emiliei Șercan. Nu pentru că a făcut grevă, împotriva clasării dosarului ei de kompromat, ci pentru că așa ar fi legal. Însă protestul ei, cel al unor organizații internaționale de presă și al profesorilor de la Facultatea de Jurnalism din București, n-au avut ecou nici la Parchet, nici la Guvern, nici la Președinție. Dosarul a rămas clasat. Încă o pată pe obrazul și așa pătat al Justiției române.

Cristian Teodorescu: Cît timp ai făcut grevă fiindcă Parchetul nu socotește de interes public tentativa de kompromat asupra ta?

Emilia Șercan: Am protestat 16 zile în fața Parchetului General și a Parchetului Curții de Apel București, care au sediu comun, pentru că aceste două instituții sînt responsabile de clasarea dosarului de kompromat. Mi-am început protestul pe 24 noiembrie, imediat după ce am depus plîngerea împotriva deciziei de clasare, și l-am încheiat pe 19 decembrie, ziua în care Parchetul Curții de Apel București mi-a comunicat faptul că a respins plîngerea mea. Am avut două motive pentru care am protestat în fiecare zi lucrătoare din acest răstimp. În primul rînd, am vrut să le transmit procurorilor că decizia lor de a clasa dosarul este netemeinică și luată cu încălcarea legii, dar știu că a fost luată din rațiuni politice și nu cu respect față de litera și spiritul legii. În al doilea rînd, am sperat că, în al doisprezecelea ceas, procurorii își vor respecta calitatea de avocat al cetățenilor și nu pe cea de protectori ai infractorilor.

C.T.: Protestele unor importante organizații internaționale de presă, protestele recente ale profesorilor de la Facultatea de Jurnalism a Universității din București găsesc închisă ușa Parchetului. Crezi că vor reacționa, măcar de-o îngrijorare, președintele Iohannis și premierul Ciolacu?

E.Ș.: Nu am avut și nici nu am cea mai mică așteptare de la președinte, de la acest președinte total decuplat de societate și cetățean, iar de la premierul Ciolacu cu atît mai puțin. Kompromatul la adresa mea a apărut imediat după ce am scris că premierul de atunci, Nicolae Ciucă, a plagiat în teza de doctorat. Ciucă a fost alegerea personală a președintelui Iohannis pentru funcția de premier, așa că singura îngrijorare a președintelui – în mandatul căruia Justiția a regresat enorm la capitolul funcționare independentă – a fost, probabil, că i-am stricat imaginea de brav general avut în vedere să candideze la prezidențiale din partea PNL, nu aceea că instituții ale statului au fost implicate într-o operațiune de compromitere și apoi într-o altă operațiune, de mușamalizare a compromiterii unui jurnalist femeie.

C.T.: În cazul Ursu, Parchetul încearcă măcar să nu lase Justiția să se facă de rîs. În cazul tău, procurorul care a decis scandalos că n-are de ce să se adresese Justiției nu-și dă seama că face legea de rușine cu refuzul lui?

E.Ș.: Nu vreau să fac vreo comparație cu cazul inginerului Gheorghe Ursu, care este unul cu totul aparte, însă ce pot să spun despre cazul meu este că procurorul a anchetat dosarul de kompromat cu evidenta intenție de a îngropa adevărul, nu de a-l scoate la lumină. Eu nu știu cît mai contează pentru unii procurori – pentru că nu vreau să generalizez – rușinea, responsabilitatea sau respectul față de ideea de înfăptuire a justiției. Și nu știu cît de independenți sînt sau cît de independenți vor să fie unii procurori, în condițiile în care influențele exercitate de clasa politică și unele servicii de informații au ajuns la un nivel alarmant, cu consecințe îngrijorătoare pentru funcționarea Justiției și a democrației. De exemplu, procurorul care a instrumentat dosarul meu, Nicoleta Rotaru, s-a arătat interesată de anchetă doar vreo patru-cinci săptămîni, după care parcă a întors-o cineva cu cheița. Din mai 2022 și pînă la închiderea dosarului, doamna Rotaru a mai făcut un singur act de urmărire penală din proprie inițiativă, în rest tot ce a mai făcut a fost la solicitarea mea, ca parte vătămată. Explicația este foarte simplă pentru lipsa de acțiune a doamnei procuror Rotaru: în acest caz, Poliția a scurs o probă care a fost publicată în aceeași zi pe site-ul infractorului Cristian Rizea, fost deputat PSD, și preluată mai apoi de peste 60 de site-uri din grupul media Realitatea Plus, cu intenția clară de amplificare a difuzării online. A doua zi, după ce am aflat despre divulgarea probei din Poliție și am depus plîngere penală pentru că niște ofițeri cu rang înalt din Poliție au conspirat pentru compromiterea mea, cineva le întinde acestora o mînă de ajutor, încercînd să mușamalizeze scurgerea probei din Poliție. Acea mînă de ajutor aparține cel mai probabil, după toate datele adunate cu greu la dosar, unui serviciu secret. Așadar, să mă mir că acest dosar a fost închis?

C.T.: Cred de mulți ani că există o șerpărie anti-Justiție în care sînt amestecați judecători, procurori, politicieni și, deloc în ultimul rînd, ipochimeni din Servicii. Ar putea fi neutralizată sau asta e normalitatea în România?

E.Ș.: Noi, jurnaliștii, ne-am format de ani de zile această convingere, cum spuneați și dumneavoastră, pentru că avem acces la tot felul de informații, unele greu de probat sau de confirmat din surse multiple, așa cum ne cere rigoarea profesională, pentru a le putea publica. Însă e clar că avem un nivel de informare și de înțelegere a contextului social și politic ceva mai ridicat, tocmai datorită accesului la diverse surse de informații. După perioada în care am văzut politicieni sau oameni puternici arestați sau condamnați, deși societatea îi considera intangibili, am asistat la contraatacul lor sau al celor care s-au simțit vulnerabili, sprijiniți fiind de diverse grupuri sau grupări care s-au simțit în pericol că ar putea ajunge să plătească pentru faptele de corupție comise. Personal, nu am o perspectivă tocmai optimistă atîta timp cît avem o clasă politică slabă, care nu e capabilă să exercite un control real și eficient al serviciilor de informații și atîta timp cît controlul e invers, al serviciilor de informații asupra clasei politice, asupra Justiției și, în general, asupra tuturor zonelor care pun în pericol puterea, influența sau chiar libertatea unor oameni politici, din Servicii sau protejați de Servicii.

C.T.: Societatea civilă pare să fi dispărut la noi, încît corupții zburdă, plagiatorii sînt spălați de păcate și extremiștii găsesc tot mai multă audiență. Cum de-am ajuns aici?

E.Ș.: O explicație e cea pe care am dat-o mai devreme: starea de fapt pe care o trăim acum reprezintă reacția oamenilor politici, a celor din Servicii sau din grupări protejate de Servicii, care au schimbat legislația în favoarea lor, astfel încît să beneficieze de impunitate. Sînt cîteva lucruri vizibile pentru oricine e atent la dinamica vieții politice din ultimii ani: Justiția a fost îngenuncheată, politicienii și-au creat beneficii legale care îi scapă mult mai ușor de răspunderea penală, Serviciile au acaparat Curtea Constituțională ca să nu mai riște declararea ca neconstituționale a unor legi care le permitea să intervină asupra actului de justiție, plagiatorii din politică, cu sprijin din partea plagiatorilor din mediul academic, au făcut aproape imposibilă retragerea titlurilor academice fraudate. Toate aceste acțiuni înseamnă o răsturnare a normalului și arată cît de mare a fost corupția materială și morală în această țară, cît de mult s-a furat din banii publici sau cît de mult s-a plagiat dacă Sistemul a căutat să schimbe regulile pentru a oferi impunitate pe scară largă oamenilor săi.

C.T.: Ce pot face cei cărora nu le convine ce se întîmplă? Să plece? Să se resemneze? Sau…?

E.Ș.: Resemnarea e cea mai de nedorit reacție. Eu aș zice că, atunci cînd vedem lucruri revoltătoare, ar trebui să vorbim public și să facem tot ce ne stă în putere, legal și social, ca să le combatem. Cu o plîngere, un memoriu sau, de ce nu, cu un protest.

Citeşte mai multe despre:

3 comentarii

  1. #1

    Doamna are curaj sa-si mai faca selfie-uri dupa patania cu „kompromatul”. Bine ca n-a protestat vara, ca poate isi facea in costum de baie cu kompromatul la vedere si iar intra la belele.

    Cu acuzatia aia de plagiat la adresa dumneaei vad ca tot nu ne-a lamurit. A promis acum vreo 6 ani, dupa ce a apucat-o plansul intr-o emisiune, ca ne clarifica situatia „cel tarziu marti”. De atunci sa tot fi trecut mai multe zile de marti decat cartile pe care pretinde ca le-ar fi citit Rares Bogdan.

  2. #2

    Bună seara!
    Propun celor interesați de subiect , să citească articolul apărut în ziarul „Jurnalul de Braila”, în urmă cu un an.

    https://jurnalbr.ro/editorial/cui-i-e-frica-de-emilia-sercan/

  3. #3

    Altă zeiță a parantezelor deschise, lezată că unii (aceiași pe care îi slăvea) i-au arătat bucile, pe care, din proprie inițiativă, și le-a lăsat la kompromat. Aflăm că netalentata asta a stat în grevă doar în zilele lucrătoare. În celelalte și-a alimentat trupul, pregătindu-l pentru luptele cu statul pe care-l nega cu ceva timp în urmă. Statul ăsta ascuns e bun doar când îi servește subiectele infame, altfel aceleași tinichele: corupție, justiție, moralitate. Măcar de ar avea talent la scris, la zis!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Balada căluților de lemn

    27 februarie 2024

    (După ce au condamnat la moarte rățuștele de plastic și ursuleții de pluș, funcționarilor de la Bruxelles li s-a pus pata pe căluții de lemn) Cucoanele betuțe din Bruxelles s-au […]

  • Onania educată

    26 februarie 2024

    Zece ani, Iohannis și-a lustruit bastonul de mareșal trîndav și arogant. A frecat iluzia neamțului mut, dar harnic, pînă cînd minciuna a țîșnit din cele două mandate ca un mare […]

  • Cum a băut prozatorul Ioan Groșan o palincă cu Baudelaire pe masa de operație

    20 februarie 2024

    După ce-a stat la mii și mii de mese, cu domni și domnișoare și dudui, văzîndu-se, lipsit de interese, pe-o masă, cu savanți la căpătîi, Ioan Groșan, sătul de sine […]

  • Adevăratul curaj

    19 februarie 2024

    Se zice că nebunia anihilează curajul, că îl transformă într-un biet simptom al bolii și că face din erou un pacient și atît. Viața, societatea, politica ar fi, de fapt, […]

  • Balada cucului pravoslavnic

    13 februarie 2024

    lui Grigore Leșe Aveam și eu o pîine și-un rus mi-a rupt coltucul și a fugit să pape un borș ucrainean, zicînd că-n Bucovina n-o să mai cînte cucul, c-a […]

Editoriale
  • Balada căluților de lemn

    27 februarie 2024

    (După ce au condamnat la moarte rățuștele de plastic și ursuleții de pluș, funcționarilor de la Bruxelles li s-a pus pata pe căluții de lemn) Cucoanele betuțe din Bruxelles s-au […]

  • Onania educată

    26 februarie 2024

    Zece ani, Iohannis și-a lustruit bastonul de mareșal trîndav și arogant. A frecat iluzia neamțului mut, dar harnic, pînă cînd minciuna a țîșnit din cele două mandate ca un mare […]

  • Cum a băut prozatorul Ioan Groșan o palincă cu Baudelaire pe masa de operație

    20 februarie 2024

    După ce-a stat la mii și mii de mese, cu domni și domnișoare și dudui, văzîndu-se, lipsit de interese, pe-o masă, cu savanți la căpătîi, Ioan Groșan, sătul de sine […]

  • Adevăratul curaj

    19 februarie 2024

    Se zice că nebunia anihilează curajul, că îl transformă într-un biet simptom al bolii și că face din erou un pacient și atît. Viața, societatea, politica ar fi, de fapt, […]

  • Balada cucului pravoslavnic

    13 februarie 2024

    lui Grigore Leșe Aveam și eu o pîine și-un rus mi-a rupt coltucul și a fugit să pape un borș ucrainean, zicînd că-n Bucovina n-o să mai cînte cucul, c-a […]

  • Pînă la capăt și pînă la ultimul centimetru

    12 februarie 2024

    Vom sprijini Ucraina pînă la capăt, a zis Joe Biden la Varșovia, pe vremea cînd își confunda doar un fiu cu celălalt, nu și pe președintele Macron cu defunctul președinte […]

bijuterii argint