În urmă cu vreo două luni, publicam în "Caţavencii" două articole (primul, al doilea) care se refereau la blogul judecătoarei constituţionale Iulia Motoc. Doamna furase cîteva articole, ale unor jurnalişti sau cercetători (Thomas Schlesser, despre Fra Angelico; Gheorghi Gotev, despre o întîlnire europeană la înalt nivel; Carrie Schimizzi, despre situaţia din Egipt), înlăturase numele autorilor şi le semnase cu propriul nume.
Era în toiul furtunii plagiatelor şi descoperirea nu pica prea bine în context. Era cu neputinţă s-o asociem taman pe dna Motoc lui Ponta, Mang & Comp, nu? Din nefericire, mi s-a făcut milă. O milă românească, de aia păguboasă. Am lăsat-o în plata Domnului pe nefericita care, fără să-şi ceară scuze, şi-a periat blogul şi a adăugat referinţele.
Dar pe cine nu laşi să moară nu te lasă să trăieşti. Un anonim, autointitulat Dan Alexe, s-a băgat în chestiunea plagiatului dnei Iulia Motoc. Şcolit taman la École des hautes études en sciences sociales, demonstra că nu e nimeni vinovat. Softul o semnase pe judecătoare în locul adevăraţilor autori. Softul s-a fîstîcit şi a încurcat borcanele. Iaru e vinovat. Iaru ponegreşte, urăşte, ca o slugă ticăloasă ce este. Imediat, la auzul veştii celei minunate, mulţimi dezlănţuite (Madame Blogary e un caz-şcoală!) s-au întrecut în a mă scufunda în cele mai împuţite cotloane ale realităţii. Concluzia era clară: nu numai că îmbătrîneam urît, dar, de avusesem cumva vreun talent, acesta îşi dăduse de mult duhul. Ştiu, în faţa unor fanatici, a unor politruci ori a unor deşeuri, orice argument e inutil, dar iată cum stau lucrurile, fără putinţă de tăgadă. Iată dovada furtului!
Mergeţi pe acest site. Acolo, puneţi pointerul la începutul titlului şi trageţi în jos cît vă lasă inima. Faceţi obişnuita comandă de "copy/paste" într-un document Word sau orice alt procesor de text. Veţi avea ceva care seamănă cu asta:
"Egypt citizens overwhelmingly in favor of constitutional reform
Carrie Schimizzi at 1:35 PM ET
[JURIST] An overwhelming majority of citizens in Egypt voted "yes" to several proposed constitutional amendments in a national referendum that took place on Saturday, according to preliminary results released Sunday. According to a source from the high judicial committee overseeing the referendum, voter turnout reached 60 percent and 70 percent of voters approved constitutional reform that would allow Egypt's military rulers to proceed with the new election process, with parliamentary elections taking place as early as September [Reuters reports]. […]"
După cum vedeţi, avem titlul, numele autorului, data şi textul.
Acum, duceţi-vă, vă rog, pe acest site. Am mai explicat, aici e o arhivă web, deasupra oricărei bănuieli, care stochează date răspîndite aiurea pe net. Totul este acolo, cuvînt cu cuvînt, aşa cum a postat, în 2011, eroina noastră fără voie. Cu o singură excepţie: numele autorului. Care e în continuare invizibil. Şi nu pentru că softul a fost şmecher, nu pentru că dna Motoc nu s-a priceput cu mouse-ul, ci pentru că domnia sa, cu mînuţa ei, l-a şters.
La fel a procedat şi în cazurile Thomas Schlesser şi Gheorghi Gotev. A şters, cu bună ştiinţă, numele autorilor. Dar proştii de care vorbim n-au vrut să se uite, sentinţa fusese dată. Aceasta e proba ultimă, a verităţii, şi anulează orice contraargument, oricît de gregar. Cum spuneam, un om de onoare ar pune mîna pe pistol şi şi-ar trage una în cap. Sau, dacă ar avea vreo umbră de ruşine, ar ieşi în piaţă şi ar striga: "Mea culpa! Mea maxima culpa!" Evident, nu e cazul lui Dan Alexe. Să reţineţi acest nume: e un june de viitor. Madama Blogary e doar trecutul…
Exclusiv online