“Justitia nu se face la televizor” – Călin Georgescu la ieșirea din tribunal. Corect, așa e, frați români. Justiția nu se face la televizor, cum o arde prostimea, pierzându-și timpul în fața televizorului, urmărind emisiunile patriotice, înjurându-i ba pe unii, ba pe alții, ca și cum i-ar auzi cineva. Nu. Justiția se face, de exemplu, în platoul televiziunii poporului, acolo unde toate capetele de acuzare din dosarele cu răsturnarea ordinii constituționale, cu finanțarea ilegală a campaniei și cu apologia legionarismului sunt făcute de rușine, desființate și arătate spectatorilor în goliciunea lor. Verdictul se dă în fiecare zi și în platoul fugarului Ghiță, acolo unde de dimineață până seara curg acuzele într-un uriaș dosar mediatic al trădării celor care au anulat alegerile, în fața a milioane de spectatori-jurați, care nu mai au niciun dubiu. Călin Georgescu este nevinovat, nu există dovezi, totul este fabricat. Sunt aduși în platou avocați, juriști, jurnaliști, specialiști în drept care asta zic, că probele sunt ficțiune, iar dosarele sunt povești. Pentru că așa nu înseamnă neapărat că “se face Justiție la televizor”, ci doar se face dreptate, ceea ce este cu totul altceva.
„Reforma Justiției începe cu Turul doi înapoi” – același Călin Georgescu. Într-adevăr reforma Justiției începe cu Georgescu Președinte și se termină apoi, destul de repede, fără Justiție, doar cu niște tribunale ale poporului care îi trimit pe globaliștii în blugi și progresiștii mâncători de banane la Canal sau la tăiat de stuf la Periprava. Și nu în ultimul rând, să nu uităm că după anulare judecătorii de la CCR au fost atenționați să-și bage mințile în cap, dacă nu vor să ia ani grei de închisoare, ei și trădătorii care sunt în spatele lor. Deci ar mai fi că reforma Justiției începe real doar cu lapidarea Curții Constituționale, lăsată pradă furiei populare, în timp ce vitejii lui Potra mărșăluiesc pe străzile Bucureștiului cu torțe, cântând cântece patriotice cu țara și Căpitanul.
Toată lumea vorbește despre gestul criptat prin care domnul Georgescu și-a bătut nara dreaptă cu degetul, așa cum a făcut și Elena Udrea. Știm ce a pățit doamna Nuți după asta, deci să nu ne pierdem în detalii și să nu anticipăm. Și așa spiritele sunt agitate, treabă care s-a văzut pe cheiul Dâmboviței, unde suporterii care cer turul doi înapoi erau gata – gata să sară în Dâmbovița de nervi că un cetățean a avut tupeul să pună pe malul celălalt un banner pe care scria “Marș la Moscova”. Erau sărmanii oameni precum niște câini aflați în lanț în timp ce le arăți pisica. Nu de alta, dar la Moscova se merge din proprie inițiativă, nu trimis cu forța de slugile Bruxellului.