Vremea în care morții votau cine să ne conducă pare să fi apus. Moartea, însă, mai departe de firescul ei, e un foarte bun motiv pentru profit și evaziune. În România mor anual ceva mai bine de 200.000 de oameni. În jurul morții există o întreagă industrie, de la firme de pompe funebre și până la nelipsiții în adunat bănet, popii. Și mai există și statul român, care subvenționează la greu această industrie, prin intermediul ajutorului de înmormântare.
Peste trei miliarde de lei a pompat statul român în această industrie în 2023 și 2024
Conform Legii 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și HG 257 din 2011, privind normele de aplicare a legii, statul român oferă un ajutor de deces pentru pensionarii și asigurații sistemului public de pensii. Mai exact, acordă acest ajutor aparținătorilor decedatului, iar sumele nu sunt deloc neglijabile.
În anul 2023 au fost acordate ajutoare de deces în valoare de 1.445.559.876 de lei, aferente unui număr de 230.105 persoane decedate, în timp ce anul trecut au fost acordate ajutoare de deces în valoare de 1.663.300.603 lei, aferente unui număr de 241.758 de persoane decedate.
Valoarea nominală a ajutorului de deces este, începând cu luna februarie a acestui an, 8.620 lei în cazul unui pensionar sau asigurat și jumătate în cazul unei persoane neasigurate. Anul trecut, suma a fost puțin peste 7.500, iar în anul 2022 puțin peste 6.000.
Oficial, acest ajutor de deces se oferă pentru a sprijini familia decedatului cu cheltuielile de înmormântare.
Invitație la evaziune
Ajutorul de deces este acordat prin intermediul Casei de Pensii și de el beneficiază toți aparținătorii persoanei decedate, indiferent dacă au sau nu cu adevărat nevoie de un sprijin financiar pentru cheltuielile de înmormântare. Ba mai mult, în conformitate cu legea actuală, el nici măcar nu trebuie justificat cu facturi. Aparținătorul pur și simplu merge cu certificatul de deces și solicită suma respectivă, pe care o și primește. Or, în condițiile în care o înmormântare poate costa de la 2-3.000 de lei, în variantele cele mai simple, în foarte multe cazuri ajutorul de deces se transformă într-un fel de ajutor de moștenire. În plus, lipsa obligativității de a prezenta facturi și acte justificative pentru cheltuielile efectuate înseamnă o invitație la evaziune pentru toate companiile care operează în domeniul serviciilor funerare. Un domeniu unde se învârt câteva sute de milioane de euro anual, doar statul contribuind cu peste 300 de milioane, după cum arată cifrele. Casa de Pensii, unde am întrebat, de altfel, habar nu are cât din sumele acordate în 2023 și 2024 sunt acoperite de acte doveditoare, respectiv câte facturi remise de firmele de pompe funebre au însoțit cererile de acordare de ajutor pentru cei peste trei miliarde de lei acordați și care e valoarea lor.
Ajutorul de deces este încă o formă prin care statul subvenționează Biserica
Oficial, Biserica nu taxează pentru oficierea slujbelor de înmormântare. Preotul care vine și recită la căpătâiul decedatului nu-ți dă factură ori chitanță, însă e cvasi-cunoscut că el costă. Sutana e o ținută cu multe buzunare ascunse. În plus de asta, Biserica Ortodoxă, per total, este unul dintre cei mai mari jucători în această piață de câteva sute de milioane de euro.
Mai toate episcopiile dețin firme de pompe funebre și mai toate au în administrare cimitire, altele decât cele municipale, de stat și unde statul are obligația să asigure locuri de veci pentru fiecare decedat. Încă de acum câțiva ani, de când legislația a introdus norme pentru serviciile de înmormântare – că nu mai merge să ținem decedatul pe masa din bucătărie ori să-l cărăm cu căruța la groapă –, Biserica a început să investească în firme de pompe funebre. Pentru că BOR poate, prin intermediul direcțiilor economice, să desfășoare și activități comerciale. Bașca, raportarea la stat a afacerilor BOR are alt regim juridic, fără taxe și impozite, conform Legii cultelor.
Mai departe, însă, de implicarea BOR în toată această industrie, legislația trebuie schimbată și statul român trebuie să înceteze să subvenționeze evaziunea fiscală ori să acorde ajutor de moștenire sub pretextul ajutorului de deces. Legea va trebui să definească, în primul rând, valoarea ajutorului de deces drept o limită, în formula „până la suma de..“, și acesta să fie neapărat acordat în baza unor documente justificative, facturi și chitanțe. În plus, legislația ar trebui să definească în mod clar și lista serviciilor care pot fi decontate în baza acestui ajutor, căci nu cred că e OK să poți deconta niște, să zicem, lăutari din ajutorul de deces, oricât i-ar fi plăcut decedatului sau le-ar plăcea aparținătorilor o anumită melodie.