Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Fostul premier moldovean Ion Sturza a adus în România o reţetă răsuflată a capitalismului sovietic

Zoom Fostul premier moldovean Ion Sturza a adus în România o reţetă răsuflată a capitalismului sovietic

Ion Sturza, fostul premier moldovean în guvernul Lucinschi şi omul care a intermediat vânzarea grupului Rompetrol către firma KazMunaiGaz din Kazahstan, ascunde în biografia sa un amănunt îngrijorător. Anume, că a primit cetăţenia română în timpul regimului Băsescu, cu care se înrudeşte politic, amândoi fiind membri ai Partidului Democrat, unul din stânga şi celălalt din dreapta Prutului. La nouă ani după ce şi-a încheiat superficiala prestaţie de om politic, Sturza Ion, fiul lui Mihail şi al Verei din localitatea Pîrjolteni, raionul Călăraşi, Republica Moldova, primeşte cetăţenia română, în baza ordinului nr. 2457/22.09.2008, publicat în Mo­nitorul Oficial nr. 670/ 29.09.2008. Odată cu Sturza Ion primesc cetăţenia română, la pachet, Sturza Stela, soţie, şi Sturza Dan, fiu.

Nu ştim de ce Sturza ascunde amănuntul că este cetăţean român. Ce ştim este că locuieşte la Viena, dar că austriecii i-au refuzat cetăţenia. Când vorbeşte despre cetăţenie, o scaldă în duplicitarul stil sovietic: „Eu locuiesc acolo unde mă aflu, pentru că sunt un cetăţean al lumii, într-un sens“. Înainte de puciul de la Moscova, Sturza a fost în celălalt sens cetăţean de vază al lumii sovietice, lucrând ca referent în cadrul Asociaţiei de Prietenie cu Ţările Străine şi ca vicedirector general al Asociaţiei de Comerţ Exterior „Moldex“, de pe lângă Guvernul RSS Moldoveneşti, ambele controlate de KBG. De altfel, nici nu a ascuns faptul că nu este străin de activitatea serviciilor speciale sovietice, o elipsă strategică prin care vrea să ne arate de ce din KGB nu se poate ieşi decât cu picioarele înainte.

Când ajunge premier, dă aviz negativ Legii lustraţiei promovată de Partidul Popular Creştin Democrat. Are o droaie de prieteni care nu îşi pot ascunde legăturile genetice directe cu KGB, precum Dumitru Diacov ori Petru Lucinschi, sau chiar finul său Vladimir Filat, premierul moldovean, care a făcut armata la KGB. Apoi, tot trecutului sovietic şi relaţiilor promovate în sânul elitelor speciale, Sturza le datorează averea, despre care Forbes a admis că este de 95-100 de milioane de euro, în timp ce comunitatea oamenilor de afaceri din Moldova vorbeşte de 400 de milioane. Banii i-a făcut din monopolul absolut instituit pe industria alimentară, prin grupul Incon, din ţepe şi neplata impozitelor datorate bugetului de stat.

Ca premier, şi-a anulat datoriile faţă de stat, la 7 octombrie 1998, în cadrul unei şedinţe a grupului de experţi creat la nivelul Ministerului Economiei, condus de el personal, care şi-a propus să rezolve cazurile de nerepatriere a valutei din activităţi de comerţ exterior. Incon, grupul său de firme, care datora statului o jumătate de milion de dolari, nu a făcut obiectul controlului Guvernului. Dacă s-ar fi aplicat legea, Sturza ar fi trebuit să achite şi o amendă de 80.000 de dolari, însă tupeul său de aparatcik a fost mai presus de interesele naţionale, iar mânăria a fost desăvârşită cu ajutorul neprecupeţit al tovarăşului viceministru al Economiei, Dumitru Braghiş, care a uitat să treacă la poziţia 1, ca prim datornic al bugetului de stat, grupul Incon SA.

Care grup a mai dat şi o ţeapă de 21 de milioane de dolari unor bănci occidentale şi moldoveneşti, dar tot nu a scăpat de spectrul falimentului, şi poate acesta a fost unul dintre motivele pentru care obscurul Sturza a ajuns într-o poziţie politică-cheie, în încercarea disperată de a-şi salva mustăria. Cu privire la adevăratele lui sentimente româneşti, situaţia din teren e mult diferită faţă de efuzivele sale declaraţii de dragoste faţă de România: Guvernul Sturza a compromis cu bună-ştiinţă privatizarea societăţii Tirex-Petrol, după ce a boicotat în fel şi chip formula de conlucrare cu Bucureştii, astfel că în cele din urmă partea română şi-a pierdut dreptul de a mai rămâne la masa negocierilor, iar societatea a fost adjudecată de nemţi.

După ce ţepuieşte şi abandonează Moldova, Sturza se alătură galeriei marilor ţepari români. La Cluj-Napoca investeşte 20 de milioane de euro într-un parc tehnologic, prin firma Fribourg Development, subsidiara fondului privat Fribourg East Investments, de fapt un off-shore înregistrat în Limassol, Cipru, pe strada Chr. Chatzipavlou, 221, Helios Court 1st floor, controlat de Sturza în proporţie de 90%. Nu întrebaţi de provenienţa banilor în atari circumstanţe. Căutaţi-l însă mai atent pe Sturza la CV: este consul onorific al Kazahstanului la Chişinău, prieten cu Oleg Voronin, fiul fostului preşedinte moldovean Vladimir Voronin, proprietarul băncii FinComBank şi coleg de mistrie şi şorţuleţ cu fraţii kaghebişti care controlează giganţii Gazprom, Lukoil şi Tyumen.

Publicat în Cațavencii, nr. 50, 19-25 decembrie 2012




4 comentarii

  1. #1

    intrebati-l de Panama Papers, e un subiect delicat la el, pentru ca ii arata adevarata fata

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Iubire – număr de tramvai

    21 septembrie 2021

    Mai ştii cum te strigam pe-atunci, icoană cu picioare lungi. Şi-acum, scîrbită de păcat, icoana e la reşapat şi-i întrevăd piciorul gol numai la raze şi nămol, numai la coadă […]

  • Luzerman și Muclesman

    21 septembrie 2021

    Chiloții roșii de supererou picat la treaptă și băut la volan au fost tricotați cu încăpățînată trudă de #echipacîștigătoare, în atelierele amenajate la Cotroceni. Pelerina, lucrată în dublă cusătură – […]

  • Tupeistul târșelos

    21 septembrie 2021

    E plină lumea de câini de dimensiuni mici. Sunt dulci, simpatici și extrem de adaptați modului de a trăi al contemporaneității. În lumea în care apartamentele de lux vândute de […]

  • Oda lui Iliescu la moartea lui Ion Caramitru

    14 septembrie 2021

    Țară cu domnitori fugiți de-acasă și regi ținuți în lesă de dudui. Ce multe neamuri stau cu noi la masă, bat clopote de aur în gutui. Degeaba-l așteptăm pe Caramitru, […]

  • Avem creștere big time

    14 septembrie 2021

    Așa cum piticii au obsesia creșterii, mediocrii sînt bîntuiți de triumfalism. Iar cînd toate astea se adună în aceeași făptură, apare efectul Cîțu: un succes paralel cu realitatea, în care […]

Ultimele articole
Editoriale
  • Iubire – număr de tramvai

    21 septembrie 2021

    Mai ştii cum te strigam pe-atunci, icoană cu picioare lungi. Şi-acum, scîrbită de păcat, icoana e la reşapat şi-i întrevăd piciorul gol numai la raze şi nămol, numai la coadă […]

  • Luzerman și Muclesman

    21 septembrie 2021

    Chiloții roșii de supererou picat la treaptă și băut la volan au fost tricotați cu încăpățînată trudă de #echipacîștigătoare, în atelierele amenajate la Cotroceni. Pelerina, lucrată în dublă cusătură – […]

  • Tupeistul târșelos

    21 septembrie 2021

    E plină lumea de câini de dimensiuni mici. Sunt dulci, simpatici și extrem de adaptați modului de a trăi al contemporaneității. În lumea în care apartamentele de lux vândute de […]

  • Oda lui Iliescu la moartea lui Ion Caramitru

    14 septembrie 2021

    Țară cu domnitori fugiți de-acasă și regi ținuți în lesă de dudui. Ce multe neamuri stau cu noi la masă, bat clopote de aur în gutui. Degeaba-l așteptăm pe Caramitru, […]

  • Avem creștere big time

    14 septembrie 2021

    Așa cum piticii au obsesia creșterii, mediocrii sînt bîntuiți de triumfalism. Iar cînd toate astea se adună în aceeași făptură, apare efectul Cîțu: un succes paralel cu realitatea, în care […]

  • Elita noastră la Paris învață

    14 septembrie 2021

    Pe la începutul verii lui 2005, pe când ocupa, nu pentru multă vreme, funcția de ministru al Culturii, Mona Muscă deschidea o expoziție de pictură franceză, în fața unor înalte […]