A mai rămas doar o etapă și, gata, am scăpat. Vom uita rapid emoțiile din play-off, la capătul unei ediții care oricum n-a creat multe chestii memorabile. Liga 1 își va desemna campioana și merituoasele reprezentante în cupele europene. Vor mai rămîne, în play-out, cîteva amărăștence (vreo patru), să-și dispute pînă la capăt, într-un final de infarct, lupta pentru evitarea retrogradării. Juventus Colentina e ca și picată-n B, iar Dinamo, conform glorioasei tradiții, pare să-și fi adjudecat deja titlul de campioană. „Cîinii” sînt cei mai buni dintre cei slabi – vorba lui Mourinho, cu referire la echipa sa, nefericiții de la Manchester United. Partidele rămase de disputat în play-out vor prilejui mai ales niște discuții pasionante legate de arbitraje – ale brigăzilor și ale echipelor scăpate de emoțiile căderii în Liga 2. Pe noi, toate astea ne pasionează mai puțin. Ne așteaptă, oameni buni, lucruri mai importante de discutat. Urmează, săptămîna viitoare, finala de Champions League dintre Real și Liverpool și, mai ales, a doua zi, mare finală de Cupa României, dintre Craiova și Hermannstadt. Slavă Domnului, avem fotbal de urmărit, nu de comentat toate chițibușurile unui campionat cu două viteze.
A nu se înțelege greșit: e campionatul nostru și îl iubim, că e singurul nostru campionat. Ne enervează ăia cărora le pute totul, în țara asta, zic ei, de căcat. Da’ sînt și lucruri aiurea, cel puțin bizare. De exemplu, cu sistemul play-off / play-out, hai, fie! Totuși, cu voință politică, membrii LPF ar putea măcar să rotunjească numărul de echipe din Liga 1, astfel încît competiția să se încheie în același timp. La fel, și mai simplu, e greu de priceput de ce ultimele două etape din play-off nu s-au jucat în același timp, la aceeași oră, că tot se știa că lupta pentru titlu e atît de strînsă. Dă-o-ncolo de treabă, că nu-i așa de complicat! Unde mai sînt bunul-simț, logica? Degeaba se spală pe mîini și dau vina pe contractul cu televiziunile. Televiziunile s-ar fi pliat.
Televiziunile pătimesc acum din cauza altei aiureli, tot administrative. S-au pomenit, unele, cu somație de la CNA – să nu mai spună „Steaua” în loc de „FCSB”. Complet tîmpit, ține de poliția gîndirii. Atunci, să zicem, nu mai spui nici „U. Craiova”, „Poli Iași” sau „Poli Timișoara”, că și acolo, istoric, au fost tot felul de belele cu sigla, palmaresul etc. Lasă-l, dom’le, pe omul din studioul TV să spună cum îi vine la gură, cum crede el! În rest, părțile să se judece. Nu sîntem la armată, ca să spunem, la ordin, cine este (sau nu) adevărata Steaua. Sînt niște detalii ce se pierd în încîlceala tranziției. Las-o, frate, cum a căzut pentru fiecare!
De un deceniu și mai bine, clasamentul final s-a stabilit la TAS, la Lausanne. Noua ordine fotbalistică s-a hotărît prin tot felul de comisii și tribunale. D-aia și tendința generală ajunse să fie văicăreala. Cu doar un pic de înțelepciune și bun-simț, am fi fost probabil mai bine. Am deprins tot felul de chichițe avocățești și, între timp, am neglijat fotbalul. Asta e, mergem înainte. Hai România!