The blind leading the blind, cum s-ar zice în engleză, pare să fie epoca în care dacii liberi pășesc cu voioșia mielului ce se îndreaptă spre abator. Amurgul rațiunii își trăiește ultimele clipe în spațiul mioritic, iar noaptea minții se lasă tot mai mult peste un popor care pare să-și fi cîștigat, în sfîrșit, dreptul la dispariție.
Și poate că e bine că se întîmplă așa. Poate că e bine ca, în sfîrșit, la lumina ultimei raze de speranță, să vedem în oglindă sluțenia morală în care ne-au adus trei decenii de bătaie de joc și impostură.
Să vină, dom’le, Mesia. Să curgă lapte și miere. Să fie pace. Să fim noi una cu Carpații și cu apa, să fim centrul Universului, vlahii din Valhalla, să fim ce plm vrem noi să fim și să privim cu ochii inimii, prin gaura curului, propria renaștere spirituală. Dacă asta vrem, asta să fim, că e Democrație! Mă și gîndesc, cu regret și tristețe, la sărmanul Funar, Dumnezeu să-l ierte, că e încă viu, un țăcănit avant la lettre, pe care o națiune întreagă l-a bagatelizat atunci cînd ne-a spus adevăruri fundamentale despre Eminescu, despre cum l-a omorît oculta mondială, cum i-au făcut injecții cu mercur, pe ascuns, și cum i-au furat ideile despre teoria relativității, ca să i le dea analfabetului de Einstein. Și ce măgari am fost, cu toții, c-am rîs atunci de ele. Cine-ar fi îs astăzi, dacă toate astea ar fi ieșit, în ritmuri mesianice, dintre buzele lui Călin Georgescu, ale unsului lui Dumnezeu cel român adevărat? Astăzi e OK să fii rațional, pro-Vest, trăit în Vest, dar să fii legionar. E cool chiar. Am întîlnit din ăștia zilele astea. Așa cum am întîlnit și un om bătut de neo-legionari, pe care-i urăște cu patimă, dar care are un deosebit respect și admirație pentru Mareșalul Antonescu.
Eu, unul, sînt pregătit de orice. Mi-am luat popcorn și-aștept, cuminte, sîrșitul. Dar nu, nu o să merg cuminte, în pași de dans, spre abator. O să zbier și o să dau din picioare, o să urlu cît mă ține tastatura și o să fac mișto de toți prostanii și retardații din tagma lui Mesia CG. Că e democrație, ’tu-vă muma-n cur! Da’ o voi face pentru mine, pentru sufletul meu și pentru pisicile mele, Luna și Berlioz, care merită o lume mai bună decît paradisul promis de zeloții imbecilității.