Caţavencii

Grația-m-aș și n-am cui

Cînd PSD a anunțat că urmează să fie tăiate cele 60 de salarii de demnitar pe care le triplase în 2015 Gabriel Oprea, cei vizați s-au cam împăcat cu soarta. Nu s-a dat mai nimeni de ceasul morții că urmează să piardă 2.000 de euro la salariu, fiindcă, deh, în țara asta bogată demnitarii nu-și pun baza în avans și lichidare. Dar acest „mai nimeni” are tîlcul lui: a existat cineva pe care tăierea cașcavalului l-a scos din minți.

Se zice că într-o bună zi, imediat după anunțul PSD, Liviu Dragnea a fost abordat de o femeie blondă pe care, din cauza insistentelor tratamente cu Botox și acid hialuronic, era să n-o recunoască. Cei care i-au văzut șușotind au apreciat că poate fi Raluca Turcan, șefa interimară a PNL, dar nimeni n-a putut băga mîna în foc. Ce voia Raluca? Păi, cică venea cu o propunere de la Cotroceni, de la imaculatul președinte, către coruptul și condamnatul șef de Cameră. Iohannis ar fi vrut să știe dacă nu cumva dușmanul său condamnat penal n-ar fi de acord să lase baltă ordonanța care taie din veniturile familiei prezidențiale și mută iar povara încasărilor pe umerii meditațiilor.

Raluca a aflat că asta nu se poate, așa că a venit cu a doua propunere a lui Iohannis: n-ar vrea Dragnea să se facă o altă ordonanță, în care salariile celor 60 de demnitari să rămînă netăiate și, în plus, să fie triplate și salariile șefilor de consilii județene?

Dragnea, în loc să zică da propunerii de grațiere a salariului prezidențial și să scape, a zis nu și s-a dus în America. Iar cînd s-a întors, lumea striga pe străzi, cu Iohannis în mijlocul ei, împotriva grațierii.

Exit mobile version