Cîntă, zeiță, mîndria ce-aprinse pe Sile…
…și pe Gică, și pe Tanța, și pe toți argonauții valahi și moldoveni care s-au avîntat pe urmele cazării de aur din însorita Eladă!
Pentru greci e prea tîrziu să se ferească atunci cînd românii le fac daruri, fiindcă darurile sînt, pe durata verii, peste tot. Poți să calci pe ele, să te împiedici în ele, să te aperi de ele cu mîinile la urechi.
Sînt cutii de bere aruncate pe marginea șoselei, pentru ca șoferii cu număr de Giurgiu, Teleorman și Olt să nimerească drumul la întoarcere, așa cum l-a nimerit Tezeu urmînd firul Ariadnei. Sînt pungi de plastic ce se înalță în zbor, ca niște vise de hetairă, purtate de briza Mediteranei pe desupra civilizației miceniene. Sînt manele ce răzbat din spatele geamului fumuriu de Logan, precum bubuiturile de ciocan din străfunduri ale zeului Hefaistos. Sînt, în fine, conversații despre mame și morți, strigate în limba barbarilor de la miazănoapte, de dincolo de Istros, în care „Gogule” și „Muie” par numele celor mai venerați zei.
Grecii rezistă eroic
Minoritatea greacă s-a acomodat, totuși, cu acești ocupanți mai bine decît a făcut-o cu perșii, cu toate că, dacă pomenești din întîmplare numele lui Darius Vâlcov, cîrciumarii din Sparta încă pun mîna pe arme.
Turismul nostru de invazie nu lasă, însă, urme doar pe scoarța terestră. Cele mai importante contribuții culturale râmîn în buzunarele proprietarilor de taverne și pensiuni, în supermarket-uri și benzinării, în hoteluri, pe plaje și în magazinele de nimicuri, ajutînd Grecia să-și crescă PIB-ul în felul ei nedeclarat. Nu există, așadar, aproape nicăieri izvoare scrise, adică facturi, chitanțe sau plăți cu cardul. Doar instituțiile cu aer condiționat iau în considerație plata prin virament, dar și ele o preferă pe cea cu bani peșin. Din cele peste 30 de milioane de turiști care calcă anual în Grecia, aproape o jumătate de milion sînt fii ai Carpaților. Ei lasă în țara lui Socrate și a lui Varufakis cel puțin un sfert de miliard de euro din cele 18 miliarde lăsate în total de toți vizitatorii. Evaziunea nu e cuprinsă aici, iar a cuprinde-o ar echivala cu muncile lui Hercule. Așa că aheii, vindecați de sindromul invaziei persane, îi primesc pe năvălitorii noștri cu brațele deschise și cu meniuri scrise în latina comercială din Obor.
Se adună furtuni în jurul Eladei
Numai că nici Sofocle, nici Eschil, nici Euripide n-au prevăzut că tragedia greacă mai are lucruri de spus. Cînd totul părea să meargă uns, cînd transplantul de civilizație dinspre Carpați spre Arhipelag se derula liniștit, cu feribotul și cu portbagajul, norii prăpădului s-au adunat pe cer. Unii au spus că ar fi mîhnit Apollo, zeul Soare, și că-și ascunde fața în nori fiindcă a cîștigat alegerile un mediocru ca Mitsotakis. Alții că Afrodita, zeița dragostei și a frumuseții, i-ar pedepsi pe comercianții greci fiindcă româncele întinse la plajă sînt mai puțin păroase decît ea. În fine, alții au crezut că Hermes, zeul negoțului și al călătoriilor, nu i-ar ierta lui Darius Vâlcov politica wage led growth, care a dus România înaintea Greciei la capitolul PIB.
A fost întrebat oracolul din Delphi, au fost chemați analiștii din Pelopones, au fost consultați ghicitorii din Thesalia, dar degeaba. Tunetele, fulgerele, vînturile și valurile, frigul, canicula, incendiile și prăbușirile de stînci nu conteneau. Invadatorii români erau avertizați zi de zi, prin presă și SMS, prin ambasade și consulate, de nenorocirile meteo care strivesc Grecia. Codul roșu zgîlțîia Elada de la Halkidiki la Corfu și de la Athos la Creta.
Românii, care aveau de acasă experiența arșiței alternate cu grindină și cu furtuni, au luat aceste prevestiri în serios. Unii și-au anulat concediul, alții s-au întors în țară, alții, după cum li s-a recomandat în reclamele de pe net, s-au reorientat spre Turcia. Săptămîni la rînd, orășele, plaje și porturi care erau acum un an pline au numărat clienții pe degete.
Numai că prăpădul a rămas pe hîrtie
În tot acest timp, soarele a strălucit pe cerul Greciei la fel ca întotdeauna, marea a fost caldă și albastră ca de obicei, iar singurul nor de furtună semnalat s-a dovedit a fi un stol de cormorani. Tunetele care cutremurau din cînd în cînd văzduhul și-i făceau pe turiști să tresară erau produse de avioanele F16, mai noi ca ale noastre, e drept, care ardeau kerosenul de colo-colo, afundînd și mai mult Grecia în datorii.
Războiul meteorologic are soldați pe internet
Acum, să privim faptele. O campanie mediatică agresivă, întinsă pe lunile iunie și iulie, țintind turiști din statele Europei de Est și anunțînd fenomene meteo periculoase, a șchiopătat sezonul grecesc. În realitate, n-au fost nici pe departe furtunile promise. Cod roșu, ioc. Au fost, în schimb, rerutări ale turiștilor spre Turcia, unde soarele a strălucit în permanență în buletinele meteo.
Pare că cineva s-a jucat cu fulgerele, cu vîntul și cu ploaia grecilor, cu știrile false, cu incendiile, cu canicula și cu sabotajul stațiunilor. O parte din cele 18 miliarde de euro așteptate de Mitsotakis la buget s-au mutat în Turcia, noua prietenă a lui Putin.
Putiniada, noua odisee ruso-turcă
Dacă îi lăsăm pe zei la o parte și facem o listă a miturilor terestre, primii la capitolul meteo s-ar clasa, fără discuție, rușii. Ei se scaldă în suspiciunea aranjării ploilor. Ei și rachetele lor cu iodură de argint, care mută norii și împing furtunile, bîntuie spațiul dintre superstiție, știință și războiul meteorologic. Tot rușii au reputația unor intriganți mediatici de primă mînă și campioni mondiali la fake news.
Nu pare că Ares, zeul războiului, a băgat de seamă noile relații ale lui Erdogan cu Putin și nici dotarea armatei NATO a Turciei cu ucigătoarele rachete S400, produse de nepoții savanților sovietici. Zeus însuși pare să fi trecut cu vederea că, de cînd SUA le-a refuzat turcilor accesul la F35, Putin le-a oferit ultima generație de Suhoi. Cît despre Hera, zeița relațiilor controversate, e aproape sigur că n-a observat refacerea sentimentelor ruso-turce, rupte după doborîrea avionului rusesc la granița cu Irakul. Atunci, Putin a ordonat turiștilor ruși să abandoneze Antalia, iar acum, dacă Hermes ar fi atent, ar observa că turismul pe coasta ionică are o revenire spectaculoasă pe măsură ce plajele Greciei se golesc. Putin îi repară pagubele lui Erdogan. Profetul Mahomed a bătut palma cu Sfîntul Ilie și i-a rîs în nas lui Neptun.
E, desigur, o ipoteză. Un scenariu însăilat sub soarele Greciei cea fără de nori. Dar, din cîte a arătat pînă acum zeul cel nou al Maicii Rusia, Vladimir Vladimirovici, puterile și isprăvile lui depășesc imaginația oricărui turist.
3.340 de vizualizări
Briliant !