1961, Roma, seară tîrzie de primăvară. Un individ sinistru coboară scările clădirii de locuințe, tîrînd după el de picioare un cadavru care numără treptele, sacadat, cu capul. Locatara ieșită pe casa scării la etajele superioare, pentru a arunca o întrebare în gol, Chi è?, și a reintra în apartament, aproape imediat, fără să aștepte răspuns, nu face decît să înghețe pentru cîteva secunde scena. După un moment de liniște, macabrul cuplu continuă coborîrea. Cine sînt cei doi și cum s-a ajuns aici?
Șase luni mai devreme, New York. Tom Ripley, alias George McAlpin, e un escroc mărunt care trăiește speculînd prostia sau neglijența concetățenilor, confecționînd la mașina de scris diverse scrisori de somație din partea unor societăți fictive și încasînd cecuri emise pentru servicii imaginare. Într-o perioadă mai slabă a afacerii sale de livrat, telefonic sau prin poștă, țepe, soarta îi surîde cînd, contactat de tatăl lui Richard Greenleaf, un fost coleg de școală, băiat de bani-gata, fugit de ceva vreme prin Europa, acceptă oferta de a călători în Italia pentru a-l determina să se întoarcă acasă.
În sătucul pitoresc de pe Coasta Amalfi, Richard duce, sponsorizat de părinți, o existență boemă de pictor fără talent și scriitor de cărți neîncepute încă. Un stil de viață atractiv visat și de Tom, care atîrnă pe lîngă plictisitul pierde-vară, încercînd să-i cîștige prietenia. Profitînd de credulitatea blazatului artist închipuit, cîștigă mai mult decît atît: identitatea, banii și chiar viața sa, devenind, întîi în mintea lui, apoi și pentru ceilalți, un Richard chiar mai bun decît originalul. Cameleonicul actor care s-a pregătit îndelung în fața oglinzii, uzurpatorul angrenat într-un joc de-a v-ați ascunselea la vedere cu banca și autoritățile, se descurcă cu brio în teatrul scurt al manipulării, fără să se încurce în plasa minciunilor țesute în jurul destinului victimei, driblînd abil îndoielile circumspectei logodnice a lui Richard, suspiciunile inspectorului de Poliție care anchetează cazul sau neîncrederea lui Greenleaf Sr.
Comparativ cu The Talented Mr. Ripley, filmul de acum 25 de ani cu Matt Damon și Jude Law, Ripley, serialul crescut din aceeași rădăcină literară, are o abordare complet diferită. Tînărul șarmant de naiv, împins de invidie și arivism spre furt și crimă, e aici un psihopat calculat, un prădător rece, fără emoții și remușcări, care se adaptează rapid la orice situație, evitînd în ultimul moment pericolul de a fi demascat ca șarlatan și ucigaș. Dezvoltarea lentă, de noir atmosferic cu dialoguri întrerupte de tăceri semnificative – întotdeauna un risc la privitorul cu răbdare limitată –, n-ar fi fost neapărat o problemă, dacă se corectau scăpările scenariului (inspectorul e cînd deștept, cînd foarte prost; dubiosul luzăr este invitat prea ușor să locuiască cu viitoarea victimă; deghizamentele lui hilare n-ar păcăli pe nimeni, în lumea reală), relațiile minime și chimia redusă dintre logodnici, metamorfoza Ripley-Greenleaf, parțial neconvingătoare.
Totuși, trecînd cu vederea aceste erori oarecum minore, plus casting-ul greșit la vreo două personaje, în ansamblu Ripley funcționează, te ține în fața ecranului. Și asta datorită faptului că, estetic, stă foarte bine: luxuriante în detalii, cadrele meticuloase, compuse din unghiuri ale camerei inspirat alese și jocuri interesante de lumini și umbre, induc intensitate și tensiune în fiecare scenă; totul e focalizat pe protagonist, obsedatul de Caravaggio, în acest portret de criminal enigmatic. Decizia de a-l filma retro, în alb-negru, discutabilă, poate, pentru unii, s-a dovedit cîștigătoare: Ripley reușește să întoarcă telespectatorul vizual și auditiv în timp, recreînd credibil un feeling al epocii, Italia începutului de deceniu VII. Îl salvează, deci, imaginea vintage bine asortată cu arta și arhitectura locală, privită ca prin ochiul turistului de Roma, Napoli, Palermo sau Veneția, spumoasa muzică italiană ca o șampanie șaizecistă proaspăt deschisă și momentele cinematografice de La Dolce Vita în stil Hitchcock.
Ripley, 2024-?, thriller psihologic neo-noir, creat de Steven Zaillian pe baza seriei de romane scrise de Patricia Highsmith, opt episoade de 44-76 de minute, difuzat de Netflix.