Polițiștii sunt, n-avem de ce să n-o recunoaștem, utili societății. Uneori foarte utili. Dacă nu sunt, desigur, milițieni.
De milițieni, teoretic, am scăpat în decembrie 1989. Practic, încă mai găsim câte unul, din când în când, travestit în uniformele cele noi și democratice. N-or fi mulți, e drept, dar uneori sunt deranjanți.
Ani de zile ni s-a spus că polițiștii (nu milițienii) sunt prost plătiți. Că sacrificiile pe care le fac ei în slujba cetățeanului nu sunt recompensate financiar pe măsură. Atunci când salariile polițiștilor au scăzut cot la cot cu cele ale celorlalți bugetari, informația era adevărată. Dar, din 2010 încoace, salariile polițiștilor, spre deosebire de ale altor bugetari, au crescut din nou, ajungând la niveluri cât de cât acceptabile. Dar, chiar și așa, în luna martie, celebrul Marian Godină se plângea de salariul său de 3.045 de lei net. Hai, pentru un polițist, salariul cel puțin egal sau chiar mai mare decât al unui profesor o fi OK. Dar pentru un polițist autor de carte e deja bătaie de joc.
Ani de zile, polițiștii n-au avut,
cu adevărat, sindicaliști care să le apere interesele. Aaa, cât a fost Băsescu președinte și premier, erau guralivi, câțiva dintre ei. Dar după ce interesul național a ajuns ministru de Interne și vicepremier, brusc, guralivii au devenit niște cântăreți în corul lăudătorilor guvernelor, ridicând în slăvi modul în care gealul Oprea se ocupa de interesele polițiștilor.
Înainte, în timpul și după moartea lui Bogdan Gigină, sindicaliștii care-i reprezentau pe polițiști se bucurau de o friptură plătită din banii ministerului de Gabriel Oprea. Mesele date de ministru la popota MAI erau dese și tot des se prelungeau până târziu în noapte, forțându-l pe vicepremier să folosească antemergători pe motocicletă pentru a ajunge la timp în sufrageria de acasă, unde oricând se putea iți câte o celulă de criză privată.
În timp, sindicaliștii polițiști
și-au dovedit utilitatea ca propagandiști TV. De aceea, poate, nici una dintre televiziunile care-i cultivă frecvent nu i-a taxat pentru colaborarea cu inamicul. În perioada aceea, cât se discuta aprins asasinarea lui Bogdan Gigină, reprezentanții sindicali ai polițiștilor au dispărut brusc din peisaj, mai muți decât niște lebede. Deh, e greu să explici de ce nu ești în stradă pentru a semnala abuzurile.
Cum a căzut Oprea, însă, de gât cu Guvernul Ponta, sindicaliștii au revenit, gălăgioși. Dar precauți. De-abia când premier a devenit Cioloș, iar Parchetul a început cercetarea lui Oprea, și-au dat seama și ei că Gigină era de-al lor, nu Oprea.
În campania electorală de anul trecut,
sindicaliștii polițiști au tocat mărunt ministrul tehnocrat, exprimându-și opinia fermă că programul de guvernare al PSD e nemaipomenit, mai ales pentru că prevede măriri salariale pentru polițiști.
Și a trecut 11 decembrie și a început guvernarea pesedistă, și au început discuțiile pe marginea legii salarizării.
Ăla a fost momentul în care sindicaliștii polițiștilor au redevenit activi, vocali și obraznici. Oricât li s-ar fi propus, ei aveau ceva de cârâit. Pentru că, în ochii lor, Poliția din România ar trebui să fie, în continuare, o instituție militarizată, iar polițiștii ar trebui să fie tratați drept niște soldați aflați mereu pe picior de război. De aici și insistentele cereri pentru norme de hrană, plata timpului petrecut acasă ca și cum ar fi petrecut în unitate și tot așa mai departe.
Totuși, noua lege a salarizării unitare
nu este deloc vitregă cu polițiștii. Dar deloc. Un sergent de poliție debutant va ajunge la un salariu de 3.750 de lei. Plus sporuri, plus banii specifici domeniului. Un inspector principal va avea 4.819 lei, un subcomisar va avea 5.110, un comisar-șef va avea 6.884 și tot așa. Nu uităm, repetăm, de sporuri și beneficii specifice domeniului. Nu sunt bani puțini, orice ar zice sindicatele brusc guralive.
Și, totuși, nu e vreo șmecherie
să fii polițist. Nu atât de mare cum e să fii lider de sindicat al polițiștilor.
Dumitru Coarnă, cel mai vocal și agasant dintre sindicaliștii care-i reprezintă pe polițiști, e un om care câștigă mai bine decât mulți dintre polițiștii cu funcții de răspundere.
Doar din salariul de la sindicat, Dumitru Coarnă câștiga acum doi ani 6.897 de lei lunar. Dar pe atunci era vicepreședintele SNPPC. Acum e președinte și câștigă oleacă mai mult.
Din pensie, Dumitru Coarnă câștigă 2.700 de lei lunar. Una peste alta, 9.597 de lei intră, lunar, în contul lui Coarnă. De vreo trei ori mai mult decât câștigă însuși Godină, și peste cât va câștiga un comisar-șef. Ei bine, banii ăștia trebuie justificați. Scandalul de la TV se vede, cum se văd și declarațiile date după ieșirea de la negocieri. Ce se întâmplă cu adevărat la negocieri și chiolhanurile cu șefii Internelor se vor vedea, probabil, când se vor desecretiza arhivele unor servicii. Până atunci, însă, mai e. Așa că polițiștii pot sta liniștiți. Un ciocoiaș guraliv le apără interesele la televizor. Dar măcar îl plătesc bine. Nu pentru că ar fi de-al lor, da’ măcar pentru cât scandal face, merită.
