Din când în când, Traian Băsescu se mai scutură de praful complicității cu Coldea și ai lui și, aflat în sevraj din cauza lipsei de înregistrări care-i luminau diminețile și-i alungau mahmureala, începe să se prefacă a da din casă. Așa se face că Mihaela Nicola, șefa The Group, apare din când în când în mărturisirile lui drept persoana care a lucrat din greu la imaginea binomului.
În ciuda ego-ului exacerbat, Mihaela Nicola este o persoană puțin cunoscută în afara lumii publicității. În lumea publicității, însă, numele ei nu provoacă zâmbete sau elogii dezinteresate, ci iscă, cel mai adesea, sudălmi strecurate printre dinți de șefi de agenții care-și văd bugetele micșorate în urma unor intervenții care numai de piața liberă nu țin.
Relația Mihaelei Nicola cu SRI nu este cu adevărat vreo mare dezvăluire și nici n-a fost, vreodată, un mare secret. Mai mult, ca să arate că relația n-a fost una rușinoasă, Mihaela Nicola a și publicat în revista Serviciului Român de Informații, Intelligence, articole pline de simțire despre criza refugiaților, de exemplu. Asta, în momentele libere în care nu dădea interviuri aceleiași publicații despre modul în care s-a implicat în rebranding-ul instituției. Pro bono, desigur, căci nu avea nevoie de mărunțișul pe care l-ar fi putut obține în urma unei licitații pentru a veni cu geniala “Patria a priori”, o expresie latină de dată recentă, despre care nici măcar eruditul Maior nu s-a prins că nu înseamnă, în nici un caz, “Patria înainte de toate”.
Mihaela Nicola n-a ajuns una dintre cele mai bogate femei din România asistând pasivă la evoluția societății. Dacă a văzut un tren s-a zbătut să-l prindă, indiferent dacă acesta era plin cu politicieni sau cu militari. N-a contat, banul să curgă.
În vremea când Năstase era premier, iar doamna Nicola era șefa filialei locale a Ogilvy, art director-ii de la Ogilvy aveau, ca obligație de serviciu, să-i facă temele la desen unuia dintre fiii familiei Năstase. Pro bono, desigur, dar genul ăla de pro bono care aducea cu el contracte grase cu companiile de stat, la care alte agenții nu aveau acces pentru că, pur și simplu, companiile nu aveau bugete de publicitate decât împinse de la spate.
Prin 2005, lanțul de iubire dintre Mihaela Nicola și grupul Ogilvy s-a rupt brusc. Gurile rele spun că ruptura s-a petrecut, în parte, din cauza diferențelor culturale. Cei de la Ogilvy nu înțelegeau de ce cifra de afaceri și averile partenerilor români tot cresc, dar profitul filialei românești scade. Niște încuiați.
După o scurtă perioadă mai nefastă financiar, în care s-a ocupat de o micuță agenție de PR, Mihaela Nicola a revenit pe cai mari, înființând, alături de partenerul de afaceri și viață și de fratele său, The Group. Iar The Group a devenit rapid the shit pe piața agențiilor media, reușind cifre de afaceri mai mari decât companii care-și obțineau pe bune clienții. În 2010, de exemplu, cifra de afaceri a firmelor din cadrul The Group a fost de peste 100 de milioane de euro, într-o piață care nu mai depășea, deja, 300 de milioane.
Dar, na, când obții bugetul media de 15 milioane de euro al rebranding-ului Telekom în urma unor discuții discrete cu șefii SRI, poți să-ți găsești timp, după aia, să lucrezi pro bono la rebranding-ul instituției care ți-a făcut atât de mult bine financiar.
2.480 de vizualizări
Excelent, profesionist, felicitari!