Undeva, în infinitul mic al corpului uman, stă o celulă miraculoasă. E telocita, „celula lui Popescu“, adică a lui Laurenţiu Mircea Popescu, zis Don Lorenzo, căpcăunul care trage firele şi seamănă teroarea în lumea medicală. Cînd se odihneşte din urzeli, Don Lorenzo face cercetare fundamentală şi vede la microscop ceea ce alţii nu văd. „Celulele nu pot fi descoperite decât la microscop. Nu e ca în matematică, unde cu creionul pe hârtie demonstrezi că ceva există.
Ori le vezi, ori nu le vezi“, zice el cu morga unui vrăjitor. Legenda spune că, atunci cînd i s-a părut că vede pentru prima dată o telocită, Don Lorenzo a exclamat: „Ce lula mea!“ şi o vreme descoperirea s-a numit „celula lui Popescu“. Apoi, din modestie, şi-a retras numele din sfera nemuririi ştiinţifice, lăsînd gloria în seama limbilor moarte. Dacă e să te iei după ce zice Don Lorenzo, telocitele vindecă infarctul. În colaborare cu celulele stem, ele ar reuşi să regenereze ţesuturile distruse şi să salveze omenirea. Chiar dacă nu le-a zărit decît ochiul de şoim al lui Don Lorenzo, celulele astea merită din plin o statuie, în al cărei soclu să fie săpat numele lui Laurenţiu Mircea Popescu. Sau poate mai degrabă „Sursa Preda“, numele conspirativ sub care Don Lorenzo a turnat la Securitate. Dar e greu ca o carieră academică plină de ambiţii şi de titluri dobîndite dubios să se împiedice în cîteva turnătorii şi falsuri în declaraţii. Munca ştiinţifică a acestui dibuitor de celule invizibile e confirmată la nivel internaţional. Un colaborator apropiat al lui Don Lorenzo, un spirit ştiinţific care iradiază rigoare în lumea medicală americană, e profesorul Dipak Das, de la University of Connecticut. În Journal of Cellular and Molecular Medicine, publicaţia unde Don Lorenzo îşi şlefuieşte impostura sub propria direcţie editorială, Dipak Das are 49 de citări, 12 articole publicate, dintre care cîteva în tandem cu Laurenţiu Mircea Popescu. Poate vă întrebaţi ce legătură poate să existe între un savant american şi unul ca Don Lorenzo. Păi, în prezent, Dipak Das e anchetat de mai multe universităţi americane pentru fraudă ştiinţifică în 26 de articole şi cheltuire abuzivă a unor fonduri de cercetare uriaşe.