Strategia României în materie de AI e inovatoare și revoluționară: mizăm tot pe prostie artificială și așteptăm să se inverseze valorile universale, că atunci sîntem campioni. Și, între timp, ne batem pe umăr cu mîndria că sîntem aproape de media mondială de adopție a Inteligenței Artificiale. România – 16,2%, MM (media mondială, nu fiți nesimțiți) – 16,3%.
Deci tot sub, dar asta nu e neapărat ceva nasol. Cei mai dezvirginați dintre traci știu că e mai bine să fii tu sub medie, că atunci media face toată treaba și tu poți să te uiți cum îi joacă țîțele în sus și-n jos.
De fapt, sîntem așa de înțelepți ancestral că am reușit un scor sub ăla al Moldovei. Același raport venit de la Microsoft spune clar: Moldova + AI = Love în proporție de 17%. Hai să zicem că e normal să fie așa, amărîții ăia au nevoie de neuroni artificiali pentru că pe ăia naturali i-au prăjit cu băutură. Și să ne facem că uităm că 1) România a ieșit campioană mondială UE la consumul de alcool și 2) județul Vaslui e în orice sat din România profundă. Și dacă era un pic de inițiativă, rupeam la utilizarea AI măcar pentru „Grok, generează poze porno cu cumnată-mea și soră-mea” și „Gemini, fă un raport comprehensiv despre fereastra de oportunitate de a investi masiv în Mona”.
În altă ordine de idei, există și niște circumstanțe atenuante, deși nu atenuează absolut deloc lenea și prostia românească. Dar – cine a mai citit una alta a văzut că băieții care-și fac veacul prin saloanele C-level ale companiilor spun același lucru în proporție de 75-90%: „Implementarea AI n-a adus rezultatele așteptate”, sau, pe românește, „canci return on investment”. Și că, dacă treci de rezistența la schimbare și de implementarea în zone unde-ți aduce doar ineficiență, ai toate șansele să te bucuri de rezultate halucinante. În sensul că AI-ul halucinează și spune tîmpenii.
Prin urmare, să fim bucuroși: am pierdut și trend-ul ăsta că dormim ca valiza-n gară, dar, slavă lui Burebista, s-au îngrijit alții să fie trend-ul greșit. Pentru moment.