Turcescu a tras până-n ultima clipă salve de minciuni, a stat până la nas băgat în tranșeele cu rahat ale suveranismului. E o întrebare care uimește, totuși: cum au ajuns ăștia așa, în halul ăsta? Mă refer la el, la Tucă, la Sorina Matei, la Liviu Mihaiu ori la Ion Cristoiu. Glumesc, Ion Cristoiu era de mult timp cu creierii-n ventilator.
Nu e vorba că ei ar fi criticat comportamente aberante ale instituțiilor ori că i-ar fi disprețuit pe Ciolacii zilei pentru haosul din țara asta. Nu, asta am făcut-o cu toții. Nici părtinitori nu au fost, subiectivi, argumentându-și, să spunem, pozițiile ideologice. Nu, asta am făcut-o cu toții, e firesc să te poziționezi, să-ți expui credințele și liniile roșii peste care nu treci tocmai pentru că ele sunt cele care mai țin în viață ceea ce numim democrație ori societate liberală. Ce-au făcut ei este să lingă de pe tălpile lui Călin Georgescu, să venereze un om cu creierii-n vacanță, să legitimeze discursul și comportamentul violent al lui Simion, al auriștilor și al interlopilor din jurul lor.
Toți aceștia sunt oamenii care au făcut bani buni în societatea pe care acum o voiau dinamitată cu totul. Probabil tot pentru bani, tot pentru avantaje.
E un lucru bun, căci asta voiam să zic, ca din când în când câte o astfel de furtună de bale și rahat să scoată la suprafață caracterele celor din jur. În fapt, ei sunt acei oameni cu care se construiesc societăți iliberale și regimuri autoritare. Așa arată deci instrumentele lipsite de coloană vertebrală de care se folosesc demenții când ajung la putere.