În 2015, imediat după accidentul de la Colectiv, unul dintre spitalele asaltate de Salvările care aduceau „ars după ars“ a fost și Spitalul Universitar de Urgență București. La acel moment, managerul SUUB era medicul ortoped Cătălin Cîrstoiu. Conform unei declarații a unui medic de la SUUB, redată de tolo.ro pe 24 noiembrie 2018, „ministrul Bănicioiu arăta ca un mielușel pe lângă Arafat. Iar managerul Cîrstoiu raporta că totul era bine, așa cum făcea mereu”. Ministrul Bănicioiu tocmai anunțase că avem de toate, nu ne trebuie nimic, iar Cîrstoiu încuviința ca backing vocal. De altfel, Cătălin Cîrstoiu este cel care a refuzat timp de două zile trimiterea lui Alexandru Hogea la tratament în străinătate, întârzierea ajungerii acestuia la AKH Viena fiind cea care, dacă nu i-a provocat, cel puțin i-a grăbit sfârșitul. Cătălin Cîrstoiu i-ar fi spus, în decembrie 2015, lui Narcis Hogea, tatăl lui Aelxandru, „că nu putea să fie el primul care să recunoască că România avea o mare problemă în tratarea marilor arși“. Orgoliu de om mic, neputincios, care-și apără scaunul cu prețul vieții. Cu prețul vieții altora.
Acum, Cătălin Cârstoiu a redevenit manager al SUUB, fiind numit de către Victor Costache după demiterea fostului manager și a directorului medical. Spitalul Universitar tocmai devenise un mic focar de infecție cu coronavirus, după scandalosul moment al refuzului testării pacienților dializați veniți din afara spitalului.
La acea vreme, directorul medical, aflat și acum în funcție, a refuzat testatarea pentru COVID-19 a unui pacient dializat venit de la clinica Diaverum. Unul dintre pacienții veniți de la Diaverum a fost, de altfel, primul pacient bucureștean care a decedat din cauza infestării cu SARS-CoV-2. Dar, deși prezenta simptome, acesta nu a fost testat pentru că a refuzat directorul medical, doctorul Dorin Ionescu. De ce a refuzat acesta testarea pacientului de la Diaverum? Simplu. Soția sa, Delia Timofte, actual medic la secția de nefrologie a Spitalului Universitar, a fost o perioadă directoare a clinicii Diaverum din Sema Park. Întârzierea testării pacientului venit de la fostul angajator al soției a permis Diaverum să mai presteze business și să mai facă bani încă o săptămână. Dar a dus la 74 de cazuri de infestare cu SARS-CoV-2 (45 de pacienți și 29 de cadre medicale) și la 15 decese dintre aceștia. Pentru asta n-a plătit directorul medical, ci fostul manager, destituit de urgență și înlocuit cu doctorul Cîrstoiu.
Doctor Cîrstoiu care, în lipsă de imaginație, probabil, a cerut vehement militarizarea SUUB, pentru că domnia-sa nu se descurcă. Pretextul invocat, inclusiv într-un interviu, este că șefii de secții sunt prea feudali, prea stăpâni pe secțiile lor și nu colaborează. În fapt, Cătălin Cîrstoiu, deși interimar, și-ar prelungi directoratul cu un nou mandat plin. Doar că îi e destul de greu din cauza opoziției unora dintre bătrânii spitalului. Feudali sau nu, aceștia nu-l prea înghit. Or, militarizarea ar fi o bună soluție pentru a scăpa de opoziție și pentru a pune mâna, din nou, pe conducerea bănoasă a SUUB. Deși oare ce nevoie ar mai avea doctorul Cîrstoiu de bani? Domnia-sa lucrează, în paralel cu activitatea de la Universitar, și la „Regina Maria“. Acolo, conform mercurialului oficial, cea mai ieftină dintre cele 16 tipuri de operații efectuate de către doctorul Cîrstoiu (excizia chistului sinovial) costă 3.500 de lei. Cea mai scumpă operație efectuată de Cătălin Cîrstoiu la „Regina Maria“ costă 15.900 de lei, iar cele mai multe se învârt între 8.000 și 14.000 de lei. S-or scoate bani mulți și din medicina privată, dar managementul unuia dintre cele mai mari spitale din țară n-ar trebui scăpat printre degete, nici măcar în vreme de pandemie.
