Dacă viţelul Ponta, bine frăgezit de ghilimele, nu s-ar fi înapoiat cu diplomă de bouleandru de la Bruxelles, coana Europa n-ar mai fi fost astăzi mîndră de-a fi dat posibilitatea unui mort să se ridice ca Hopa-Mitică din copîrşeu şi, cu lumînărica de pe piept pe post de făclie, s-o rupă la fugă şi să devină campion mondial la suta de metri sprijinit garduri.
Ivit ca un lotus din mîlul democraţiei estice, Traian Băsescu a fost purtat la rever de domnul Barroso şi mirosit cu atîta nesaţ de madam Merkel, încît cancelăreasa n-a ezitat să-i aplice, cu o rigoare germană, un cap în gură tinerei noastre democraţii, de i s-a umflat referendumul mai ceva decît buzele Ebei, obligînd populaţia României să joace şah cu zarurile de la table ale barbugiului Băsescu.
Deşi şi-a transformat parastasul într-o nuntă cu lăutari, cu muieri isterice ţîpurind fericite prin găurile de caşcaval ale chiciosului sediu de campanie, Traian Băsescu a avut parte exact de ceea ce merită, căci vechea sa obsesie de a se întoarce la popor s-a metamorfozat peste noapte într-o frumoasă întoarcere la popou, chiar pe malul celebrului lac rusesc poreclit Marea Neagră.