Dacă vreți să revedeți momente pop de muzică, film, arte din viața voastră le puteți găsi în Culorile sunetelor. Muzica și artele vizuale. Rockerii și colecționarii de simboluri Ioan Big și Radu Lupașcu v-au reamintit cultura alături de Dan Andrei Aldea, Mircea Florian, Cristian Mungiu, printre alții.
Reporter: De ce n-avem vedete de rang? Un The Doors, un Pink Floyd…
Ioan Big: Exemplele tale și-au cîștigat perenitatea în istoria culturii moderne prin valoare și nu prin “vedetism”. Vedetă te face publicul. Notorietatea, la nivel de masă, ține de apetențele consumatorului, precum și de parti-pris-urile mercantile ale mass-media. La noi poți deveni vedetă națională cu un selfie, cu o piesă făcută în balcon pe model DIY, etalîndu-ți fizicul și nu valoarea sau talentul artistic. Avem acum cele mai originale vedete, prostituatele TV și politice, iar asta spune destule despre nivelul publicului. Sigur că putem acuza “greaua moștenire” a lipsei anvergurii aspirațiilor, atît la nivel de artiști, cît și la cel a publicului, generată de “provincialismul românesc” cultural și spiritual indus și, de la un moment dat, asumat pavlovian național, dar nu putem apela la nesfîrșit la acest paravan pentru a explica lipsa așteptatei resurgențe post-’89 a unei culturi Pop(ulare) autohtone centrată pe valoare.
Rep.: De ce avem vedete ”sentimentale”, ca-n cartea ta?
I.B.: Născută din frustrarea cvasi-ignorării creației muzicale asociată cu artele vizuale, fie că vorbim de Adrian Enescu în film sau de Nicu Alifantis în teatru, antologia a evoluat într-un demers prin care contribuie fragmentar cu nuanțe cromatice la un peisaj relativ recent al culturii Pop românești, perceput uzual simplist, în alb/negru, dar care are și o componentă de revalorizare a unor personalități al căror talent le recomandă spre o nouă evaluare de către publicul larg. Cîți își mai amintesc sau știu că Medeea Marinescu a cîntat cu Dan Grigore și a jucat în filme de César, că Vlad Ivanov are un rol principal în Snowpiercer alături de Ed Harris, că Violeta Dinescu este una dintre cele mai apreciate compozitoare de clasică în Germania sau că Vasile Șirli are o activitate remarcabilă la Disneyland Paris? A-ți aminti și a ști. Mi se pare esențial.
Rep.: Cît de mult contează cum se face politică pentru a ridica valoarea?
I.B.: Politica instituțională este determinantă. Sistemul comunist avea trei tipuri de atitudine față de cultura de masă: încurajare, tolerare și interzicere. Nu puteai umple stadioane precum Adrian Păunescu doar prin charismă. Nu puteai face turnee în străinătate doar fiindcă erai “ambasador cultural” al patriei. Nu puteai transmite mesaje subversive prin creația ta fără riscuri. Greierii și furnicuțele proletare. Notorietatea greierului nu avea dreptul să pericliteze sistemul politic. Eterna “tranziție”. Un stat care refuză repatrierea moștenirii lui Brâncuși sau conservarea celei a lui Gopo, care alimentează din bani publici prin șușe gratuite muzica facilă sau ucide cinematografele de artă din rațiuni meschine… nu am ce să comentez.
