Da, da, pot plăti la bănci, prin bancomate. Da, da, pot reclama prin hotline-uri. Dacă sînt io om şi-mi place tot la ghişeu, ce-ai cu mine, mă omori? Da.
ENEL are coada scîrboasă. A tăiat numărul de locaţii, a tăiat orarul, ne-a transformat din oameni în coduri (n-ai codu’? Nu puteţi plăti!). Ce aduce ciuma? Uite! Două ore ca să schimb contractul pe numele meu, pe strada Braziliei. După care: „Vă sunăm noi!“. Au trecut trei luni. Nimic. Revin. Juma de oră la informaţii. Apoi, pufoasa de la Info mă lasă în faţa unei uşi: „Intraţi să vă spună ce-i de făcut!“. N-apuc. Peste mine vin cetăţenii care stăteau de două ore la uşa aia. Rezultatul? Piticul bodyguard să mă dea afară că nu stau la coadă. Era aceeaşi coadă la care stătusem şi eu cu trei luni în urmă.
Gazele au coadă de vomiţi. Au tăiat numărul de locaţii, au tăiat orarul. Ca să plăteşti factura, o oră-două pe Mărăşeşti, iar bodyguard-ul urlă la tine să stai cum te pune el că „nu-i spaţiu!“. Informaţii şi contracte? Da, din alea care-i ajută pe ei să aibă o evidenţă mai bună, nu? Trei ore.
RCS-RDS? Coada moft. Mişto. Stai la coadă la informaţii, apoi eşti trimis să dai telefon ca să raportezi reclamaţia.
Am înţeles, tot stînd şi animalizîndu-mă: cine n-are coadă, n-are nici obraz.