Caţavencii

Istoria toporului român

 ► Pompierii din Lăpuş au scos din rîu un tînăr de 28 de ani care încercase să se sinucidă, sărind de pe un pod de şase metri. N-a reuşit să se înece, doar să-şi rupă picioarele, apa avînd, acolo, o jumătate de metru. Mi se pare normal ce i s-a întîmplat: trebuia să-şi fi dat seama că, aşa cum a găsit el locul ăla numai bun de sărit de pe pod, l-au mai găsit, înaintea lui, şi mulţi alţii, care aveau de aruncat în apă frigidere vechi, aragazuri ruginite, cauciucuri sparte şi caroserii de Dacii. Bine, doar dacă nu cumva s-o fi ciocnit de celebrul aligator din rîul Lăpuş!

 ► Rîul şi ramul ne sînt prieteni la bine şi, în special, la rău: vrea omul să termine cu criza, merge ori la rîu, cu piatra de gît, ori la ram – cum a procedat un bărbat de 53 de ani din Moşna, Iaşi, cu o sfoară fără motocei, ca nu cumva să crape şi mîţele după ce, cu o săptămînă în urmă, a decedat soţia sa – cu el pe post de principal suspect. Situaţia fiind nu pe muchie de cuţit, că n-a tăiat-o, ci pe fondul consumului de alcool, el nu-şi mai amintea dacă a omorît-o sau nu; ea, cu atît mai puţin, fiind moartă. De-aia s-a sinucis, pe ideea că mai bine spînzurat decît puşcăriaş. Şi de-aia nu se va bucura pe deplin dacă anchetatorii îi vor spune, la movila de pe mormînt, „Nevas­tă-ta a murit de ciroză, boule!“.

 

 ► Sper că, pînă la rachete, scutul de la Deveselu îi va feri pe cei din Caracal măcar de topoare şi cuţite: un bărbat de 60 de ani din comuna Cezieni, Olt, şi-a înjunghiat pe stradă ginerele, de 39 de ani, caracalean, „în urma unui conflict spontan“ (tare îmi mai place formularea, e mai elevată decît „la beţie“!). Ginerele trăieşte, la spital, însă poliţiştii au descoperit că, în urmă cu trei decenii, agresorul şi-a înjunghiat şi soţia, care a răposat. Măcar omul s-a arătat consecvent, urmînd litera şi spiritul zicalei „Rudele murdare se omoară în familie“!

Exit mobile version