► Cu toporul se pot desfăşura diverse alte activităţi, pe lîngă cea de omorît, după cum activitatea de omorît se poate desfăşura la parametrii optimi utilizînd diverse alte arme, pe lîngă topor; cuvîntul e, după cum se ştie, o armă cu două tăişuri şi vîrf ascuţit, putînd fi folosit la tăiat şi împuns. Un bărbat de 58 de ani, din Iaşi, a fost găsit mort în locuinţa proprie la puţine zile după ce fusese externat din spital, de unde a fost trimis acasă pe motiv că are doar un junghi în spate. În cazul ăsta, cuvîntul armă a fost „junghi“ şi a fost letal. Dacă ar fi avut în spate nu un junghi, ci un jungher, sigur ar fi fost pansat şi s-ar fi vindecat.
► Ion Tălpean (74 de ani) din Huc, Vaslui, a comis prima crimă în 1975, iar pe cea de-a doua în 1997. Nemţii, care merită încredere, spun că „Alles guten Dinge sind drei“, toate lucrurile bune sînt trei; de-aia Tălpean nu s-a limitat la două: şi-a ucis concubina (68 de ani) stropind-o cu un litru de diluant, din sticlă, dîndu-i foc, apoi ţinînd uşa, să nu iasă. Aşa reiese la prima vedere, din anchetă, dar şi suspectul e ars pe jumătate din trup, deci, dacă luăm în calcul factori socio-geografici, putem bănui că, mai degrabă, concubinii aveau chef de băut şi s-au bătut pe sticla de diluant, din care a curs pe plită şi a luat foc.
► S-au mai văzut fraţi care să-şi tragă ţepe, la figurat, dar propriul vine din urmă: Poliţia din Reşiţa, chemată în Zorlenţu Mare (nu ştiu ce-i un zorlenţ, cred că există şi unul mic), la un scandal, a găsit doi fraţi, M. Ioan (43 de ani, reşiţean) şi M. Viorel (localnic), care isprăviseră cearta frăţească. N-ar fi putut cînta „Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate, în noi doi un suflet bate!“, fiindcă în fratele Viorel sufletul nu bătea, ci se zbătea să iasă (a şi reuşit, ulterior). În acelaşi frate era înfiptă arma crimei, o ţeapă din lemn. Prima explicaţie pică: pe fratele criminal îl cheamă Ioan M., nu Vlad Ţ. Pică şi a doua: fratele victimă nu părea frigăruie şi nici n-a prea fost vreme de ieşit la grătar!
