– Tu ești Mircea?
– Da-mpărate!
– Am venit să mi te-nchini!
– Doamne ferește și apară, încă un nebun care se crede Iisus!
– Mircea, eu vorbesc serios!
– Sigur că vorbești serios, pentru că tulburările psihice nu sînt o glumă. Voci auzi?
– SIGUR CĂ AUD!
– Mda, destul de nasol. Dar îmi place că ești entuziast pe tema asta.
– Aud voci pentru că eu mă spăl în urechi, Mircea! De ce crezi că stau cu turbanul ăsta ridicol pe cap? Tocmai am făcut un duș și am părul ud!
– Dar azi nu e sîmbătă seara, Baiazid!
– Da, Mircea, dar tocmai am venit de la sală!
– Așa, și?
– Și put, omule, pentru că am transpirat!
– Așa, și? Baiazid, noi nu facem dihor-shaming. Trebuie să înveți să te iubeșți așa cum ești, pentru că fiecare dintre noi e unic fiindcă este diferit…
– Da, diferit de curat! Ceea ce explică de ce imnul vostru național e „Dunăre, Dunăre, drum fără pulbere!“, în timp ce noi cîntăm „Mă dusei pe la Bosfor să fac un duș repejor“.
– Baiazid, încearcă totuși să ne respecți tradițiile și cultura noastră! îi reproșă Mircea.
– Ce cultură, nene, ce cultură? Că Cucuteni, pardon de expresie, e oricum mai mult tipică Moldovei și Transilvaniei.
– Ba mai e și în nord-estul Munteniei, protestă doct Mircea.
– Pentru că merg nohaii lu’ Genghis-Han în galop cu calul și au nevoie de timp ca să frîneze înainte să ajungă la sălbatici!
– Noi, sălbatici? Noi care i-am dat lumii pe Eminescu și pe Sadoveanu?
– (cam printre dinți) Ăștia-s moldoveni, incultule! Zi și tu de alții!
– Hagi și Halep?
– Du-te și te spînzură de ramul care zici că ți-e prieten!
– (împăciuitor) Hai să revenim la partea aia în care te credeai Hristos… Să zicem că te-aș crede, în schimbul unei mici atenții bănești, desigur.
– (revoltat) Vrei bacșiș, ghiaur păcătos?
– Nici vorbă! Eu lupt pentru valorile europene! zise Mircea cu mîndrie. Deci vreau șpagă, că vine din germană!
– (filosofic) De-o fi una, de-o fi alta, scriu un cec și pentru voi…
– Super, deci ne-am înțeles, acum mai trebuie doar să faci o minune.
– Lasă-mă să ghicesc, ai pe cineva drag pe care ți-ai dori să-l readuc între cei vii ca în povestea cu Lazăr?
– Ei, nu, nici chiar așa. Apocalipsă cu zombie îmi trebuie mie, nu-i destul că mi-ați venit voi pe cap?
– Atunci să-ți satur toată oștirea cu cinci pîini și doi pești?
– (cu mîndrie patriotică) Pe români nu-i vei sătura niciodată de Creangă și pațachine, păgînule!
– Ziceam în sensul propriu, Newton. Literalmente să vă satur cu acea cantitate infimă de hrană.
– Și ce minune ar fi aia? Eu îi țin cu două mămăligi și o ceapă, vrei să se îngrașe? Obezitatea e un flagel mondial, Baiazid, nu un subiect de luat în rîs.
– Și-atunci ce vrei?
– Ceva mai simplu… Uite, de exemplu, să transformi apa în vin.
– Mircea, de aia ai insistat să ne întîlnim într-o barcă în mijlocul Dunării?
Sa-i spuna Mircea lui Baiazid ca si Muntenia are istorie si valori culturale: Cultura precucuteni,( surpriza !) Sat Ghinoaica ,Prahova, Brancusi sau I.L.Caragiale. si sa -si aduca aminte si de Cetatea Targovistei.
Cred ca m-am prins, șmirghel înseamnă mita (schmiergeld). Ce le schimbam și noi…
Aveti ceva cu moldovenii. E de inteles… Moldovenii is oameni foarte practici. De asta e plina moldova de autostrazi. Un moldovean nu o sa-si plateasca taxele pt ca oricum copilul sau nu o sa invete la scolile din tara asta. Un moldovean nu o sa fie interesat de drumuri pt ca el oricum are mertzan 4×4. Lasa-i pe fraieri sa se intereseze de aceste fleacuri. Moldovenii in general sunt mari razboinici. Cand un moldovean isi bate sotia si copilul e campion mondial la carate… Pardon – la carate nu poti sa folosesti picioarele… La taekwondo. Moldovenii in general is captivati de oamenii puternici. Dupa ce isi trimit mamele si fiicele la munci in Italia moldovenii obisnuiesc sa rememoreze timpuri apuse cu cultura precucuteana, vremi glorioase neonaziste si acest baiat de treaba Putin care o sa le arate el la toti… Astia e moldoveanu. Despre var-su ardelean si hoiturile de campie din Muntenia va las pe voi sa scriti.