Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Jaful secolului în România: armamentul cumpărat cu bani împrumutați

Zoom Jaful secolului în România: armamentul cumpărat cu bani împrumutați

Bugetul României înregistrează, an de an, deficit. Asta înseamnă că banii din buget nu ajung pentru toate cheltuielile planificate, iar Guvernul trebuie să împrumute bani. În acest moment, datoria României, acumulată în ultimii 34 de ani, a ajuns în noiembrie 2023 la 770 de miliarde de lei, adică de două ori mai mult decât bugetul României din 2023.

Deficitul bugetar în 2023 a fost de 5,72% din PIB, conform declarațiilor din decembrie 2023 ale ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, iar PIB-ul țării noastre ar fi ajuns, la sfârșitul anului trecut, la 1.590 de miliarde de lei. Asta ar însemna un deficit de aproximativ 90 de miliarde de lei. Dar între noiembrie 2022 și noiembrie 2023, România a împrumutat peste 100 de miliarde de lei.

La începutul lui 2023, veniturile bugetului erau estimate la 275 de miliarde, iar cheltuielile la 331 de miliarde. Practic, veniturile bugetului reprezintă doar 17,29% din PIB, iar cheltuielile reprezintă doar 20,8% din PIB. În aceste condiții, a planifica unele cheltuieli bugetare prin raportare la PIB, nu la bugetul de stat, reprezintă o modalitate sigură de a ne fura singuri căciula.

De exemplu, bugetul Armatei, inclusiv achizițiile de armament, conform deciziei lui Klaus Iohannis, fără ca această decizie să fie și întărită printr-o lege dată de Parlament, ar trebui să fie 2,5% din PIB. Era 2%, dar a crescut la 2,5% din cauza războiului din Ucraina și a amenințărilor pe care le reprezintă acesta. La un PIB de 1.590 de miliarde de lei, bugetul alocat armatei în 2023 ar fi trebuit să fie de 31,8 miliarde de lei, reprezentând 2% din PIB. Decizia de a se aloca 2,5% din PIB a fost luată de-abia în iunie. Dar alocarea pentru armată a fost, de la început, anul trecut, de 38,75 miliarde de lei, reprezentând 2,4% din PIB. Problema este, însă, că bugetul repartizat Apărării reprezintă, de fapt, 14% din veniturile bugetare și 11% din cheltuielile bugetare. Vorbim de anul 2023, desigur.

Este enorm, pentru o țară care nu se află în război și care are încă nevoie de investiții uriașe în infrastructură pentru a veni la nivelul de civilizație și confort al secolului în care trăim. Și totuși, deși investițiile în dezvoltarea României sunt vitale, bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a fost, în 2023, de doar 13 miliarde de lei, de trei ori mai mic decât cel al Apărării.

Bugetul Ministerului Sănătății a fost, în 2023, de 23 de miliarde de lei, cu 15 miliarde mai mic decât cel al Apărării, iar bugetul Educației a fost cu 1 miliard de lei mai mic decât cel al Apărării.

O altă raportare înșelătoare la PIB ne face să nu înțelegem dimensiunea reală a precarității noastre economice. Deficitul bugetar o fi reprezentând el doar 5,72% din PIB, dar înseamnă, de fapt, 20% din totalul cheltuielilor bugetare. Practic, pentru a ne putea târî de la un an la altul, trebuie să împrumutăm 1/5 din ceea ce cheltuim. Închipuiți-vă că asta s-ar întâmpla în familia dumneavoastră. În cinci ani veți fi datori toate veniturile dumneavoastră și nu veți mai munci decât pentru a plăti datoriile.

 

Ei bine, această introducere

era absolut necesară pentru a înțelege cât de mult ne împrumutăm. Fiecare împrumut făcut de România este purtător de dobânzi. În ultimii ani, dobânzile la împrumuturi au variat între 2-2,2% pe an și 9,3% pe an. Asta înseamnă că, pentru fiecare miliard împrumutat, plătim, anual, între 20 și 93 de milioane. Lei, dolari sau euro, în funcție de moneda împrumutului. România a luat și împrumuturi pe 30 de ani cu dobândă de 9%. Asta înseamnă că, la sfârșitul perioadei, vom fi plătit de trei ori suma împrumutată.

Bun, și acum să vedem cum cheltuim banii. Cea mai mare parte a bugetului de stat, la care se adaugă bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor de sănătate, se duce în cheltuielile de funcționare, inclusiv salarii și pensii. Pentru investiții, în linii mari, ne împrumutăm. Și pentru achiziții, de asemeni.

Toate achizițiile făcute de către statul român urmează niște reguli simple: se face licitație (inclusiv pentru lucrări), se livrează produsul, se execută lucrările, după care se face plata. Toate achizițiile, cu excepția celor de armament. Acolo plătim totul în avans și primim produsele cu foarte mare întârziere. Asta înseamnă că, de fapt, plătim mult mai mult pentru armamentul pe care-l achiziționăm decât dacă am face plata în momentul în care îl și primim.

 

Să luăm cazul achiziției sistemelor Patriot

cea mai scumpă achiziție militară a României de până acum. Valoarea contractului de achiziție, așa cum a fost aprobată de către Parlament, a fost de 4,64 miliarde USD, inclusiv TVA, pentru șapte sisteme Patriot, inclusiv 224 de rachete (168 PAC-3 MSE și 56 PAC-2 GEM-T). Împărțind suma totală a contractului la șapte sisteme, obținem 662,85 milioane USD pentru fiecare sistem Patriot, inclusiv 24 rachete PAC-3 și 8 rachete PAC-2 pentru fiecare dintre sisteme.

Ei bine, la sfârșitul anului 2017 România a plătit prima tranșă din acest contract, respectiv 910 milioane USD cu tot cu TVA. Cum ar veni, un sistem și jumătate, cu rachetele aferente. Dar primul sistem Patriot a ajuns în România de-abia în anul 2020, în luna septembrie, și trebuia să devină operațional în anul 2021. De fapt, primul sistem Patriot achiziționat de către România a devenit operațional de-abia în anul 2023, atunci când a și efectuat primul test. Acela este momentul în care, conform cutumelor în achiziții ale statului român, ar fi trebuit să se facă plata către furnizor. Dar plata se făcuse deja cu șase ani înainte.

Împrumutând bani pentru a face achiziția sistemelor Patriot și plătind cu mult înainte ca acestea să fie complet operaționale, România a cheltuit nejustificat, la fiecare sistem Patriot achiziționat, între 13,24 și 59,8 milioane USD pe an, în funcție de dobânda la care s-a împrumutat.

 

Conform informațiilor oficiale

primite de la Ministerul Apărării Naționale, în urma unei solicitări făcute de către redacția noastră, pentru toate sistemele Patriot pe care le deține în acest moment armata română a existat o întârziere de minimum trei ani între efectuarea plății și primirea echipamentelor. „În perioada decembrie 2017 – decembrie 2020 au fost contractate și plătite, etapizat, primele 4 dintre acestea [sisteme Patriot, n.red.] Până la această dată, statul român a recepționat primele 4 sisteme PATRIOT. Recepția primului sistem s-a desfășurat în anul 2020, iar recepția sistemelor 2, 3 și 4 s-a desfășurat în perioada 2022-2023.“

Avem, așadar, patru sisteme plătite integral în avans și recepționate după minimum trei ani. Asta înseamnă cheltuieli de aproximativ 2.651.428.571,4 USD. Doar pentru aceste patru sisteme, dobânda la creditele din care au fost achiziționate este de minimum 159 de milioane USD, dacă luăm în calcul doar o dobândă de 2% pe an și doar trei ani. La o dobândă de 6%, cum este cea la care se împrumută în medie România în ultimii trei ani, banii plătiți fără justificare reală ar fi cam 477 de milioane USD în trei ani.

 

În lumea reală a administrației publice

din România, cheltuielile sunt mult mai strict controlate. Guvernul României nu decontează lucrările făcute într-o comună din țară, lucrări finanțate prin PNDL sau „Anghel Saligny“, decât atunci când lucrările au fost recepționate. De-abia după ce un drum sau o școală au trecut de recepția finală se fac și plățile către constructori. În cazul unui sistem de alimentare cu apă, plățile se fac doar când, după recepție, apa chiar curge la robinetele locuitorilor. Dacă un funcționar ar dispune efectuarea plăților înainte ca lucrările să fie recepționate, iar sistemele să fie operaționale, funcționarul respectiv ar ajunge la închisoare, în conformitate cu legile țării. Legile țării, însă, nu se aplică, iată, în cazul achiziționării de armament.

Prejudiciul cauzat statului român prin plata în avans a sistemelor Patriot este de minimum 278,4 milioane USD (dacă luăm în calcul dobânda minimă, de 2%, și o perioadă de doar trei ani de la plată la primire) și 1.670.400.000 USD (un miliard șase sute șaptezeci de milioane patru sute de mii USD) dacă luăm în calcul dobânda medie de 6% și perioada reală de șase ani dintre efectuarea plății și momentul în care un sistem chiar devine operațional.

 

Indiferent dacă este vorba

despre 278 de milioane sau despre 1,67 miliarde, aceștia sunt bani pe care România nu-și permitea să-i cheltuiască inutil, pe plata unor dobânzi pentru niște armament care nu i-a intrat în posesie și care nu funcționează în acest moment la 100% din capacitate.

În cazul vaccinurilor anti-COVID, se vorbește de un prejudiciu de aproximativ un miliard de euro cauzat de faptul că s-au comandat, plătit și primit mult mai multe vaccinuri decât se puteau folosi. Dar vaccinurile au fost plătite doar după ce au fost recepționate. Și le-a expirat valabilitatea stând aiurea în depozite.

În cazul sistemelor și rachetelor Patriot, lucrurile sunt mult mai grave. În 2022, când a început invazia rusească în Ucraina, România plătise integral minimum patru sisteme Patriot, dar nu primise decât unul singur, care nu era încă operațional. În același timp, continua să plătească zeci de milioane de dolari anual dobânzi pentru ceva ce nu deținea încă. Dacă Rusia ar fi atacat și România în acel moment, cu rachete, nu am fi avut cum să contracarăm acel atac, decât pe hârtie.

Dacă nici ăsta nu este un prejudiciu real, dacă nu este subiect de anchetă a procurorilor, atunci…

23 comentarii

  1. #1

    A fost 1,6% din PIB…

  2. #2

    Bai tovarasu, tu ai facut armata? daca nu-ciocu mic, daca da -denigrezi armata tarii,statul insusi,Patria.Panimaiesi?

    • #3

      Băi iepurica, nu denigrează nimeni armata ci îți arată cum se cheltuie fără cap banii noștri ai tuturor. Și mai ales acum cu război la granițele noastre.
      După exprimare ma gândesc ca ești un pic fan muscali, poate ai vrea și aceleași pedepse pentru PAH, cum le dau frații tăi pentru cei care chipurile denigrează (spun adevărul) armata.

    • #6

      Bah, am făcut armata și atâta prostie și incompetenta rar mi-a fost dat să văd.

    • #7

      Concluzie cu sau fără Patriot,tot frunza în vânt suntem.
      Dacă ne trezim cu rusii la granița o sa credem armata ce o sa facă cu Patriotul?

  3. #8

    Și aceste sisteme Patriot mai dau și rateuri, vezi aplicația de la Capul Midia. Nu contează ne apărăm, protejăm cu ,, șapca „lui Iohannis 😏

  4. #9

    Băieți, situația e chiar mai gravă decât e prezentată în articol. V-ați pus întrebarea de ce Iohanis sunt tine secret ajutorul militar oferit Ucrainei? Ca să nu afle dujjjjjimanu cât de prost stăm. Sau de ce la cel mai mare exercițiu militar NATO după WWII „Steadfast Defender” România trimite doar observatori? Că nu are ce sau din prudență? M-aș mira la atâta înțelepciune din partea unor politruci care execută toate ordinele și directivele care vin din orice parte a lumii, Uuuașinton, varza de Bruxelu sau Burkina Fasung cu filet. Problema nu sunt doar achizițiile și proasta gestionare a fondurilor și așa puține, ci sistemul de apărare în ansamblu. Numărul prea redus de militari, corpul de rezerviști subțire (că ultimul militar în termen s-a liberat in 2007, deci bărbații peste 40), armamentul individual antic, condițiile proaste din cazărmi, dispariția unei părți importante din industria militară (în condițiile în care Polonia a păstrat tot și a dezvoltat, de am ajuns să reparăm la ei tehnica pe care o mai avem), depozitele de muniție goale (apropos, pentru câtă muniție mai fabricăm pulberea o importăm din Serbia, că Victoria și Făgăraș nu mai funcționează), mașini de luptă, tancuri, toate vechi, cu 17 F-16 (că MIG e bun doar de țintă aeriană), de sisteme moderne de luptă aeriană, vezi drone, abia recent s-a pe problema și cel mai rău, resursa umană. Anul trecut au fost ieșiri din sistem masive. De ce? Dacă au salarii nesimțite și pensii speciale (eticheta unică în lumea civilizată) de ce nu intră tinerii în sistem? Pentru că între bugetari militarii au rămas bătaie de joc, pentru că nimeni nu îi reprezintă. Toți au sindicate, inclusiv polițiștii. Militarii nu au voie. Salariile pleacă de la 2600 lei pentru gradul cel mai mic, soldatul, care este angajat, nu militar în termen (armata nu mai e obligatorie din 2007). Dacă un colonel are undeva la 1000 E, vedeți cât e prin ministere, și nu la șefii de secții. Deci militarii nu sunt o categorie privilegiată deloc, ba dimpotrivă. Școlile de subofițeri și de maiștri militari nu mai au studenți, nu mai vin tinerii. De ce? Că s-a reușit etichetarea negativă a acestei ocupații prin minciună explicită, cu ajutorul inclusiv al magistratilor care au introdus pensia de serviciu militară în categoria pensiilor speciale că să le păstreze și pe site lor. Pentru cine nu știe, pensie așa zis specială este un adaos la o pensie normală, ocupațională. Pentru militari e singura. Efectele se vor vedea într-o situație de luptă reală. Probabil politrucii noștri se bazează pe experiența istorică în insurecții armate. Dacă dă năvală rusul noi nu avem timp sa tragem un glonț, că de frică întoarcem armele. Dă bine la populime, dar articolul prezintă un ciob de adevăr.

  5. #10

    Nu spune in articol ca nu are experienta probabil, insa este ceva normal in afaceri ceeace este descris. Cel care are puterea de negociere mai mare decide termenii contractuali. Iti place, bine, nu… Asta este. Intern statul Roman are putere de negociere in fata firmei care face canalizarea si d-asta isi permite sa plateasca cu intarziere etc. Insa cand cumpara rachete de la singurul producator mondial care are productia vanduta pe viitorii 3+ ani, plateste si sta la coada. Daca nu vrea, are varianta sa cumpere din Rusia, insa dupa nu mai poate lua avioane sua ca sistemele nu sunt compatibile. Ca sa nu mai virbesc ca nu stiii daca nu tragi cu racheta ruseasca care insa sunt facute sa nu ninereasca avioane rusesti ci doar fabricate in sua sau Europa. Deci cufrele sunt adevarate poate insa asta e jocul, ne place sau nu. Bine ca le-au comandat in 2019 ca acum la razboi avem ceva. Sa ne gandim daca incepea comanda acum ca le aveam in 2030 poate? Deci lucrurile sunt putin mai complexe, nu ca nu ar avea dreptate sau ca e o situatie de dorit, dar… Sa vedem realist problemele.

    • #11

      Senzațională logică.
      Din păcate, nimic nu stă în picioare.
      De comandat, echipamentele au fost comandate în 2017, plătite integral în 2019, livrate integral nici azi. Nu avm, din ce am plătit, decât un sistem complet operațional. 1 din 7. Nu face față nici primului. atac cu rachete.
      Pe de altă parte, nu ne obliga nimeni să cumpărăm acest sistem. Da, americanii sunt singurii care-l fabrică, fiindcă e al lor. Dar există și altele, eventual chiar mai bune.
      A propos de dărâmarea avioanelor, sistemele PAtriot au doborât un singur avion rusesc și 3 avioane americane și englezești. Aparținând unor armate aliate lor.
      Iarăși, termenii contractuali sunt deciși de comun acord.
      Mai mult, Raytheon nu avea producția vândută pe 3 ani înainte atunci când am început noi să comandăm. NU mai aveau comenzi absolut deloc.
      Mai bine nu vă băgați, decât să vorbiți aiurea!

  6. #12

    Eu sunt curios daca si alte tari platesc in avans (plata integrala, nu doar un avans). Ma gandesc mai ales la Polonia, Ungaria, Turcia.

  7. #13

    Dacă facem calcule și vedem cât ne lipsește, vom vedea că este exact suma pe care o plătim anual drept tribut, mascată în contracte de înzestrare a armatei. Și, de fapt, plătim în avans bani ce depășesc alocările bugetare de 2 sau 2,5% din pib. Practic, împrumutăm din bugetele apărării din anii care urmează. Care împrumuturi sunt „uitate” la alcătuirea bugetelor pe anii următori. România face aceste cheltuieli tot mai mari fără să crâcnească, devenind o pușculiță a SUA și a altora. Iar în țară se sfâșie privații cu bugetarii, cetățenii activi cu pensionarii și bolnavii cronici. Deocamdată, ne mai putem împrumuta și mai avem ce da ieftin – pământ, resurse minerale, forță de muncă, iar în curând vor urma femeile. După ce se vor termina și astea, ar trebui să urmeze o implozie. Greu de spus cum ar arăta o mămăligă făcând implozie! Explozie am văzut, la Revoluție.

  8. #14

    Degeaba ne lamentam noi și comentam dacă nu exista nimeni care sa preia initiativa și să coaguleze marea masa a populației pentru o schimbare radicala atât politic cât și administrativ.
    Dar veți vedea ca anul acesta vor fi ultimele alegeri în aceasta structura….de ce Israel cu jumătate din populația României poate și noi nu? De ce ei au un PIB mult mai mare si o armata puternică ? De ce? Pt ca acolo banii sunt investiți cu cap,nu aruncați de acești nenorociți care ne conduc de 30 de ani…..solutia? O mișcare națională care sa schimbe ce a mai rămas din tara asta….

  9. #15

    Rozboiu in Ucraina a inceput de aproape 2 ani .ce masuri au luat PSD +PNL ? FABRICA DE PULBERE ? VREJALA .VARZA .PENSII SPECIALE TAIATE , RESTRUCTURARI CEVA ? HALOO CU NAMERNICII ASTIA DE COMUNISTII SI PENELISTII CARE AU CREAT O MAFIE .ULTIMELE CAZURI DE CORUPTIE BUZATU SI DUMITRESCU .TOTII O APA SI PAMINT .

    • #16

      USR e la fel dar un pic spre pirania, jegi peste jegi, fabricați în occident sa fie parașutat aici și sa dea totul străinilor, cred ca e mai rău decat dacă ne cuceresc rusii, moldovenii regreta mult ca s a destrămat URSS, ce bine o duceau atunci, asa zic ei

      • #17

        Ai și vreo dovadă, ceva exemple? Că de propagandă de partid, mai mult, de bâlbâieli de trol putinist ne e greață deja.

    • #18

      Evul mediu continua:Suzeranul și vasalul.Noi nu suntem nici vasali, suntem iobagi.

  10. #19

    Sa mai ia vreo 3,3 milioane de euro pote mai face talpa vreo secție de fotbal ca doar tot poporul plateste ce ne trebuie noua armament fotbal tata ca cu el se câștigă războiul nu talpane

  11. #20

    In mare parte, toti aveti dreptate, insa in tara asta , ” condusa” de stiti bine cine, de ani de zile, cum naiba sa mearga ceva bine? Suntem ca o corabie care ia apa, si sobolanii ” din conducere” , se vor cara imediat ce se va duce la fund.

  12. #21

    Ca o șmecherie în plus la jocul cu deficitul bugetar, cheltuielile cu achizițiile de armament intră în PIB. Sunt investiții care fac românii fericiți. Parcă așa spunea Cîțu.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Ultimele articole
Editoriale
bijuterii argint