► Dacă e adevărat că pe patul de spital Cioran s-a întors în cea mai fericită perioadă a vieţii lui, copilăria, şi-a început să murmure în româneşte cuvinte dragi lui („Răşinari“, „Coasta Boacii“, „fata popii“ etc.), atunci – după cum mi-a spus văru’ Costel de la SPP, care-i supraveghează somnul cînd doarme la Cotroceni – Şăfu’ pare că trăieşte în vis cea mai fericită epocă din viaţa Domniei-Sale, fiindcă murmură cuvinte ca „Antwerp“, „Levi-Strauss“, „J & B“, „baxuri“ şi un cuvînt mai straniu, „Zafer“, care în tătară înseamnă „Biruinţa“.
► Şăfu’ nu crede în superstiţii, în profeţiile mayaşe, malgaşe sau mai ştiu eu cum, care prevăd sfîrşitul lumii în 2012, dar s-a bucurat ca un copil cînd la ceas de seară, după un interviu la TVR 1, Mama Omida i-a spus că sfîrşitul lumii vine sigur în noiembrie 2014, mai precis după al doilea tur de scrutin.
► L-am cunoscut pe ambasadorul Greciei în România, un tip foarte bine, bugetar, vai de mama lui, care mi-a spus: „Nutzi, timeo FMI-os et dona ferentes“, adică, din cîte-mi aduc eu aminte din limbile moarte, „Nutzi, mă tem de FMI şi cînd ne face daruri“. Aşa e: cînd am fost cu el, Jeffrey Franks, şeful FMI pentru România, mi-a făcut cadou un pix „Parker“ care, aşa cum a descoperit văru’ meu Costel de la SPP, avea încorporat un microemiţător pentru Wikileaks.
► Văru’ Costel de la SPP s-a apucat, pe modelul Corneliu Vadim Tudor, să facă maxime. Iat-o pe prima: „Nu ştiu alţii cum sînt, dar eu, cînd mă gîndesc, parcă-mi stă mintea-n loc“.
(va urma)