Centura ocolitoare al localității Aleșd trebuia, în mod real, să ocolească Aleșdul. N-a fost să fie, până la urmă, așa cum deja am mai scris. După ce s-a schimbat conducerea Consiliului Județean Bihor, iar la frâiele județului a ajuns providențialul Ilie Bolojan, s-a schimbat și traseul centurii. De unde trecea destul de departe de zona locuibilă a orașului, prin extravilan, noua variantă a variantei, ca să zicem așa, a ajuns să treacă direct printre casele oamenilor. Pe acolo trecea deja o stradă, așa cum fac străzile în mod normal, deservind locuințele construite cu aprobarea autorităților și cu respectarea planurilor de urbanism.
Planurile de urbanism ale unei localități
sunt făcute pentru a fi respectate o lungă perioadă de timp. În baza lor se construiește sau nu și, uneori, având la dispoziție construcții de genul caselor, unii oameni au obiceiul de a-și croi planuri de viitor, uneori chiar pentru viața întreagă. Aceiași oameni, nu toți, ci poate doar o parte, mai au și obiceiul de a lua credite de la bănci pentru a-și achiziționa sau a-și construi locuințe. Astfel de credite se întind, de asemeni, pe perioade lungi de timp, perioade care pentru unii coincid cu hălci importante din viețile lor.
Atunci când faci o astfel de investiție, importantă pentru cei mai mulți dintre noi, care n-am reușit să dăm suficiente meditații pentru a putea achiziționa șase case, nu te aștepți ca strada pe care ți-ai ridicat locuința să se transforme, devenind autostradă sau variantă ocolitoare.
Dar poate că oamenii sunt lipsiți de imaginație și de creativitate. Cei din Aleșd cu siguranță se încadrează în această categorie. Nu toți, evident, ci doar cei care și-au construit case pe marginea drumului care ar trebui să devină centură. Ce limitați siniștri, ce înapoiați… Cum să te bazezi pe PUZ-uri, pe PUD-uri, pe PUG-uri? Ce, astea sunt eterne? Sau proprietatea e făcută să dureze o veșnicie? Niște idei preconcepute, din alte vremuri. Există leac pentru toate, există soluții, există bolojani.
Indivizii ăia lipsiți
de imaginație care n-au putut prevedea că pe lângă dormitoarele și sufrageriile lor vor trece, 24/7, camioane de mare tonaj, iar pentru ca asta să se întâmple vor mai trebui și să-și cedeze părți din curți, să-și dărâme gardurile și să-și construiască porți prin alte părți ale terenului, au reacționat complet aiurea, ca niște – cum altfel? – reacționari. Au contestat în instanță actele normative sau administrative care au făcut posibile modificările de traseu ale variantei, au contestat, unii, exproprierile. Uneori au câștigat, alteori au pierdut. Litigiile, în acest moment, sunt departe de a se fi stins.
Săptămâna trecută, tabăra Bolojan a câștigat o luptă importantă. În procesul în care 23 de cetățeni din Aleșd ceruseră anularea hotărârilor de guvern care făceau posibilă construirea centurii pe traseul Bolojan, Consiliul Județean Bihor și Guvernul României au avut câștig de cauză la Înalta Curte de Casație și Justiție. Nu chiar la „Curtea Supremă“, cum scrie presa din Bihor, pentru că așa ceva pur și simplu nu există în sistemul judiciar românesc.
Dar acesta este doar unul dintre litigiile
legale care se aflau și se mai află încă pe rol.
În acest moment se judecă, în diverse stadii, următoarele: cererea de anulare a HCL Aleșd pentru aprobarea traseului centurii; cererea de anulare a hotărârii CJ Bihor pentru aprobarea traseului centurii din Aleșd; cererea de anulare a acordului de mediu emis de către APM Bihor; HCJ 101 și 102 ale CJ Bihor privind aprobarea culoarului de expropriere și a indicatorilor tehnico-economici; suspendarea HG 94/2022 privind aprobarea tehnico-economică a variantei de ocolire Aleșd; anularea autorizației de construire 34/2022.
În acest moment există și acte suspendate de către instanțe: HCL Aleșd pentru aprobarea traseului centurii; HCJ 101 și 102 ale CJ Bihor privind aprobarea culoarului de expropriere și a indicatorilor tehnico-economici; HG 94/2022 privind aprobarea tehnico-economică a variantei de ocolire Aleșd (suspendată în parte).
Ei bine, în ciuda acestei stări de fapt,
lucrările la varianta ocolitoare a Aleșdului continuă. Ăsta nu este un lucru rău în sine și nu este nici măcar un lucru ilegal în totalitate. Atâta vreme cât buldozerele n-au pătruns pe terenuri ale căror exproprieri nu sunt încă definitive nu putem vorbi despre ilegalități sau abuzuri.
Doar că există un mare risc legat de finanțarea europeană a lucrărilor.
Căci regulile UE prevăd că nu se aprobă finanțarea nici unui proiect atâta vreme cât există litigii legale.
De exemplu, CJ Tulcea nu a putut depune cerere de finanțare pentru reabilitarea și modernizarea drumului județean care leagă Tulcea de Chilia Veche pentru că un aproape infractor din zonă a contestat cărțile funciare ale terenurilor aflate pe traseul acestui drum. Existând litigii, președintele CJ Tulcea nu a semnat o declarație pe proprie răspundere prin care să declare că nu există litigii.
Căci finanțatorul atâta cere, pentru a mai diminua birocrația: o declarație pe proprie răspundere de la responsabilul local care cere finanțarea.
Dacă în județul Tulcea nu a putut fi semnată o astfel de declarație, pentru că existau litigii în acel moment, în județul Bihor declarația a fost semnată, deși existau litigii. Căci fără această declarație nu se aproba finanțarea.
Acum, că cineva din CJ Bihor, poate chiar Ilie Bolojan, și-a asumat să declare UE că în cazul variantei Aleșd nu existau litigii, deși acestea existau, este un lucru pe care noi nu putem să-l explicăm. Poate există dispense și reguli diferite în vestul țării față de est. Sau poate nu există reguli și legi diferite, iar în vest, ca și în est, o declarație pe proprie răspundere care conține informații nereale tot fals în acte publice se cheamă.
Inversunarea asta impotriva cetateanului, ducerea la capat cu orice pret a unui proiect, chiar gresit, e patologica la Cel Mai dintre Cei Mai. Cat despre finantare, mai conteaza? “Bine ca se face”. Dupa ce a distrus Oradea, unde a trasat o directie total gresita, ingustandu-se trotuare, largindu-se benzi, mutandu-se intersectii in subteran, toate astea pentru a satisface dorinta primara a electoratului mediocru-infrastructura rutiera (masuri in total contrast cu tot ceea ce se face in Europa-prioritizarea mijloacelor verzi, pietoni, biciclete, transport in comun, alternative la automobil), urmeaza judetul si de ce nu-tara, altfel degeaba i se mai aproba orice, construieste imagine! Urbanism obsolet sa fie…
A nu se intelege ca-i iau apararea Bolojanului, dar n-as numi infrastructura rutiera chiar o „dorinta primara a electoratului mediocru”. Am inteles, in Occident moare lumea dupa biciclete si diverse lucruri verzi, dar infrastructura rutiera are si ea rostul ei.
Vesticii traiesc altfel, lucreaza mai aproape de casa, isi permit sa pedaleze pana la munca. La noi, nu prea-i vad pe nea Fane si tanti Maria sa bage ture de bicicleta pan’ la intreprindere pana cand s-or indura guvernantii sa-i scoata la pensie (probabil 70 de ani curand).
Nici magazinele nu prea se pot aproviziona de biciclistii de la Glovo, nici copiii nu prea pot fi dusi la scoala/doctor cu bicla, si parca nici daca esti tanar si corporatist nu prea da bine sa ajungi la corpo duhnind a transpiratie ca sa fii verde. Si, ca sa n-aud de masinile electrice, vorbim despre ele in 5-10 ani cand s-or inmulti si or sa apara restrictiile de consum dupa anumite ore ca-n SUA, ca „dupa ora 8 se incarca masinile corporatistilor, tovarasi”. Asta ca sa nu mai vorbim de pretul lor prohibitiv pentru salariile din Romania, ca n-or fi vesticii verzi prosti sa-l plateasca pe Ion cu cat il platesc pe Johann.
Nu bicicleta e singura alternativa (desi s-a inventat anti-perspirantul). Ar trebui prioritizat transportul in comun, cat mai raspandit, cat mai eficient, cat mai ecologic. Sustinut prin subventii sau stimulat (bilet contra reciclabile). Toate astea ar duce la diminuarea numarului de masini in trafic, altfel in 20 ani vom fi sufocati. Cetateanul sa aiba alternativa comoda, eficienta la automobil. Cat despre om, tine de educatie, nici vesticii nu stateau mai bine acum 30-50 de ani, volens nolens s-au adaptat. Cat timp in 2023 se reabiliteaza strazi centrale, unde se trece de la o banda la doua, se desfinteaza un rand de parcari, dar nu ai o banda desemnata pentru transportul in comun, nu mai vorbesc de pista de biciclete, inseamna ca e ceva gresit in tot tabloul.
E o ganganie stranie. Un liberal care crede ca statul este el, stat manifestat ca un fel de Juggernaut, castele nedemne trăind cu frenezie privilegiul de a-l tracta. Beton și defrișat. Voi progresul și nimic alt decât progresul…nu voi epitropia bucureștenilor a capitaliștii (doar banii lor). Altfel, libertarian până în vârful sprâncenei. Cultură? Desființat tot și angajați pe contracte cu durată determinată. Gigacalorie? Dacă se poate, CET să fie profit. Transport public? Rar și doar până la ora stingerii (la propriu) dar scump. Tramvaie Imperio? Dar, dar și Tatra contemporane cu Gheorghiu-Dej