S-a dus şi Mark Gitenstein… Aoleu, nu e bine zis „s-a dus“, că cine ştie ce dracu’ se-nţelege… De fapt, nu „s-a dus“, ci pur şi simplu a plecat dintre noi… Ptiu! Stranie şi limba asta a noastră, româna: orice spui, are două-trei conotăţii. Aşa că mai bine zic, simplu: Mark Gitenstein, trimisul Porţii…, ăăă, pardon, al Administraţiei Statelor Unite la Bucureşti, se întoarce la Washington. Să-i fie călătoria uşoară… Ptiu!
► Dacă s-ar da populaţiei, aşa cum se-ntîmplă de Ziua Naţională, fasole cu ciolan şi sarmale de două ori pe săptămînă tot anul, noi, românii, am coabita unii cu alţii pînă la adînci bătrîneţi.
► Oare există huiduieli şi după moarte?
► De cînd mă uit la Suleyman Magnificul, îmi dau seama că mi-ar fi plăcut să fiu cadînă: dacă aveai un eunuc de încredere, coabitai cu toţi de le săreau capacele.
► Bine că n-am fost niciodată transformaţi în paşalîc, că la ce harem făceau româncele, nici nu s-ar fi ajuns la glorioasa bătălie de la Plevna, iar Calea Griviţei s-ar fi numit astăzi Calea Beşiktaş.
(va urma)
Publicat în Cațavencii, nr. 48, 5-11 decembrie 2012