Cel mai mare sindicat al presarilor de la noi, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – pe scurt, UZPR – a ajuns să depășească lejer 4.000 de membri. Fiecare decartează o cotizație anuală de 60 de lei, ceea ce dă frumoasa sumă de 240.000 de lei pe an. Renunțați la ideea de a face o vizită neanunțată la sediul UZPR. Dacă veți insista, o să găsiți un birou zăbrelit, cufundat într-un întuneric de cavernă, iar dacă veți persista, o să dați de vreo câteva ori pe lună de o cucoană suspicioasă, care o să vă spună că domnul Doru Dinu Glăvan nu este. Dede Glăvan este șeful cel mare al UZPR. A fost un mediocru cronicar sportiv, fără să scrie în viața viețișoarelor lui un articol de presă. Conduce uniunea cu o gașcă de fideli și cheltuiește jumătatea de sută de mii de euro după cum vrea mușchiul dânsului. Raportul cenzorului vorbește despre iPhone-uri și laptop-uri de ultimă generație și despre niscaiva mașinuțe de lux. Obscurul Dede Glăvan a dus în derizoriu până și ultimul punct forte al uniunii, premiile anuale ale UZPR, inventând tot felul de titluri și categorii care să-i mulțumească pe cei mai modești decât mediocritatea sa, ajungându-se până la aberația de se a acorda diploma de Honoris causa, atribut rezervat, conform legii, doar universităților.
La o plimbare în jurul Casei Presei cu UZPR
Zoom La o plimbare în jurul Casei Presei cu UZPR
