La Timișoara s-a inventat medicina de simpozion

În secolul XXI, la începutul acestuia, este destul de greu să mai imaginezi noi ramuri ale medicinei. Da, tehnologia evoluează și permite dezvoltări de nișă, dar aproape toate componentele corpului uman au câte o ramură medicală dedicată, un medic specialist, ceva. Cu siguranță, tendința fiind, ca în orice alt domeniu, de ultraspecializare, vom avea mereu specialiști noi, din ce în ce mai dedicați, dar nu și ramuri cu adevărat noi ale medicinei umane.

Și, totuși, la Timișoara

se poate. Pentru că la Timișoara, în domeniul medicinei, se pot multe. Poți, de exemplu, să ai un medic, fost consilier prezidențial, care inventează sau descoperă vaccin după vaccin, de la vaccinul împotriva alergiei la ambrozie la vaccinul împotriva COVID-19, dar vaccinurile alea să nu ajungă niciodată la pacienți pentru că, de fapt, Virgil Păunescu, născut Vergică Gălușcan, nu poate spune nici măcar că vaccinurile ar exista cu adevărat, d-apăi să mai și funcționeze.

Tot la Timișoara poți avea un medic unic în lume, care operează 25 de ore din 24, opt zile din șapte, și face asta doar la spitalul de stat, căci de obicei își mai completează ziua cu niscaiva consultații și la clinica privată pe care o deține. Mihai Ionac este numele acestui erou din linia întâi a încasărilor, iar numele său este cunoscut cititorilor Cațavencii, care au avut posibilitatea să lectureze ample dări de seamă asupra faptelor de eroism ale domnului Ionac.

Tot la Timișoara poți avea un manager de spital care nu are toate studiile necesare ocupării acestei funcții și care profită de brambureala creată de pandemie pentru a ocupa în continuare postul, deși interimatul i-a luat sfârșit, deja, de aproape un an, fiind prelungit din motive de urgență medicală. Da, e vorba despre inestimabilul chimist de talie universală Raul Pătrașcu, omul care a descoperit că gazele lacrimogene modifică ADN-ul protestatarilor. De fapt, această descoperire epocală și carnetul de membru al PNL i-au și adus poziția de manager.

Ei bine, pe lângă

aceste premiere mondiale în domeniul medicinei, Timișoara mai înregistrează una: medicina de simpozion și medicul specializat în simpozioane internaționale.

Alexandru Nistor, un tânăr de mare viitor, a fost angajat pe 3 octombrie 2016, cu jumătate de normă, la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Timișoara, pe post de chirurg la Clinica de chirurgie vasculară a spitalului. Doctorul Nistor este medic specialist, specializarea chirurgie plastică. Având această specializare, în mod normal nu ar fi putut fi angajat legal decât la o secție de chirurgie plastică. Ei bine, nu, domnia-sa a fost angajat de către șeful clinicii, același celebru domn Mihai Ionac, la clinica de chirurgie vasculară, deși nu avea și nu are nici acum această specializare în portofoliu. Spre deosebire de domnia-sa, toți medicii de la Clinica de chirurgie vasculară sunt fie medici primari, fie medici specialiști, fie rezidenți cu specializarea chirurgie vasculară sau cardiovasculară, chiar dacă mai au și alte specializări. Domnul Nistor, însă, nu are decât specializarea în chirurgie palstică, ceea ce îl face, din start, incompatibil cu secția/clinica unde lucrează.

Lucrează, însă, este un cuvânt mare,

pentru că, de fapt, doctorul Alexandru Nistor nu pare a lucra cu adevărat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara. Din 3 octombrie 2016 și până astăzi, mai 2021, medicul Alexandru Nistor nu a efectuat nici măcar o singură operație în cadrul Clinicii de chirurgie vasculară a SCJUT. Da, deși este chirurg, deși este angajat, fie și cu jumătate de normă, Alexandru Nistor nu operează. În evidențele spitalului, de-a lungul celor patru ani și jumătate de când este angajat, domnul Nistor apare ca participând la patru-cinci operații pe an, dar nu ca medic principal, ci ca membru al echipei lui Mihai Ionac. În medie, un medic chirurg de la secția de chirurgie vasculară efectuează aproximativ opt-nouă operații săptămânal. Alexandru Nistor, chiar dacă are doar jumătate de normă, nu are trei-cinci operații săptămânal, ci participă, ca gură-cască, la aproximativ patru-cinci operații pe an.

În același timp, deși legea prevede că toți medicii, indiferent de normă, au obligația de a efectua gărzi (excepție fac medicii care au, în același timp, și funcțiile de conferențiari sau profesori în învățământul universitar medical), de la angajarea sa și până în prezent medicul Alexandru Nistor nu a efectuat nici măcar o singură gardă în cadrul SCJUT.

Or, domnul Nistor nu este nici conferențiar și nici profesor universitar. Domnia-sa este șef de lucrări la UMFT „Victor Babeș“, poziție pe care o ocupă în urma unui concurs fraudat încă din anul 2016, când a avansat brusc de la poziția de preparator universitar la cea de șef de lucrări. Culmea, la catedra aceluiași omniprezent Mihai Ionac.

Și, chiar dacă nu profesează,

adică nu operează, nu face gărzi, nu consultă pacienți în ambulatoriu și, în linii mari, nu prea se știe cu ce se ocupă în spital, Alexandru Nistor este, atunci când îl cauți, la câte un congres internațional de medicină, prin toate cotloanele lumii. Pagina sa de Facebook stă mărturie acestor participări. Nu știm dacă domnul Nistor ia și cuvântul la aceste întâlniri științifice, dacă le împărtășește colegilor din străinătate din vasta sa experiență de chirurg inoperant, dar pozele pe care și le face cu participantele feminine la aceste congrese sunt demne de o cauză mai bună.