* Pariez că există o întrebare pe care nu v-ați pus-o niciodată. De ce e hîrtia igienică în general albă? Răspunsul e compus din două părți, dar prima e incredibil de simplă: hîrtia e albă pentru același motiv pentru care vasul de WC și chiuveta sînt albe. Pur și simplu, totul arată mai curat cînd e alb. Culoarea normală a hîrtiei, înainte de albire, e un fel de căcăniu (no pun intended!). Nu-i așa că ați avea o strîngere de inimă să o folosiți? Normal, sîntem niște răsfățați, ați fi mult mai recunoscători dacă ați ști că pînă pe la începutul secolului 20 se foloseau alte chestii și mai ales dacă ați afla ce. Întrebați la Rabelais, e un pasaj prin Gargantua și Pantagruel…
Dar mai există un motiv. Și are de-a face cu diferența dintre hîrtia igienică și cea de revistă glossy, evident nu la fel de potrivită pentru scopuri “igienice”. Lemnul conține un soi de polimer numit lignină, ca un fel de lipici. Fără lignină, copacii n-ar putea crește mai înalți de doi metri. Ei bine, procesul de albire elimină lignina și face hîrtia igienică mult mai moale. Iar asta mai are un efect: hîrtia rămîne albă după mulți ani. Poate ați remarcat cum ziarele se îngălbenesc în timp. E din cauza ligninei. Iar dacă ar fi prezentă în hîrtia igienică, dincolo de faptul că hîrtia ar fi mai așchioasă, așa, ar mai “dezvolta” și pete galbene pe ici-colo. Parcă nu v-ar veni s-o folosiți, nu?
* Și dacă tot am pomenit de înălțimea copacilor, uite încă o întrebare pe care pariez că nu v-ați pus-o: “Da’ copacii ăștia uriași cum duc apa la frunzele alea din vîrf?”. Și nu v-ați pus-o pentru că, probabil, nu vă mai amintiți din liceu o treabă simplă: cea mai mare înălțime la care se poate “suge” apa într-un tub, fără pompe, este de vreo zece metri. Are de-a face cu faptul că greutatea unei coloane de aer (de sus, unde începe atmosfera, pînă la sol, adică o atmosferă) este egală cu greutatea unei coloane de apă de vreo zece metri. Și totuși, există arbori de peste o sută de metri! Ăștia cum urcă apa pînă la ultimul etaj? E clar că arborii uriași ar trebui să creeze o diferență de presiune de vreo zece atmosfere pentru asta. Cum o fac? Un filmuleț pe care-l găsiți pe canalul Veritasium, pe YouTube (vi-l recomand călduros) ne oferă explicația. O să rîdeți, e din cauza evaporării: apa care se evaporă prin porii frunzelor creează o imensă presiune negativă (-15 atmosfere la vîrf!), iar asta creează destulă sucțiune pentru a trage apa în sus treizeci de etaje. Și de ce nu explodează porii la așa o diferență de presiune între aer – o atmosferă – și apa din vasele lemnoase (altă chestie pe care nu v-o mai amintiți din liceu)? Păi – și ajungem la al treilea concept pe care nu vi-l amintiți din liceu –, din cauza tensiunii superficiale a apei, care e foarte mare, și a dimensiunii porilor, care e foarte mică. Mai există niște complicații, dar asta e ideea de bază. Treceți pe YouTube pentru detalii. Bine-bine, și de ce are copacul nevoie de apă acolo sus? O să rîdeți: nu pentru fotosinteză (apa și CO2-ul formează oxigen și carbohidrați sub influența luminii solare, dar numai un procent din apa urcată e folosit în fotosinteză), nici pentru a crește (alți 5%), ci pentru evaporare. Fiecare moleculă de CO2 este absorbită cu prețul a sute de molecule de apă evaporate. Acum înțelegeți ce înseamnă “să facem totul”?