Într-o lume politică plină de rechini, Lidia Vadim Tudor este una dintre acele ființe nobile, precum o beluga, ce dau voce rațiunii și logicii, patriotismului și iubirii de adevăr și țară.
Mai puțin pe parte de matematică, dar de ce să ne pierdem acum în amănunte? Așa cum cei patru apostoli au fost trei, Luca și Matei, motivele pentru care Călin Georgescu ar fi fost un președinte de țară mult mai bun decât „ilegitimul Nicușor Dan”, pot fi cinci. Sau o infinitate de cinciuri.
Cinci este, până la urmă, mai mult decât o cifră. E o convenție, un acord, e un cerc pătrat în care încap o infinitate de triunghiuri cu colț oval. Dar mai bine să-i dăm cuvântul doamnei Lidia, să enumere ea toate cele cinci motive: E patriot, naționalist și suveranist. Ține cu poporul român. Este vocea satului românesc, a țăranului român obidit și cu mâinile crăpate de muncă, este antisistem, nu a făcut parte din niciun partid, nu a furat și nu a trădat România niciodată. Este pacifist, se opune trimiterii de bani și armament Ucrainei. Își dorește ca românii să trăiască în prosperitate și în bună pace cu toți vecinii. Ar fi condus țara cu o mână forte. Peste tot ar fi fost lege și ordine și nu debandada pe care o vedem acum.
Așadar, ați numărat motivele? Ați fost atenți la toate cele cinci sau v-ați pierdut în șiragul de axiome care i-au ieșit pe guriță doamnei Lidia? V-ați pierdut, e clar! Și în primul rând așa și este normal, să uiți de cifre când vorbește doamna Lidia. Că tare bine le zice, ca cum în gura ei ar fi o carte de aritmetică!
