► Ca și cum n-ar fi fost de ajuns problemele pe care le are cu privatizarea CFR Marfă, investitorul strategic Gruia Stoica se pregătește să mai încaseze una. De la Ministerul Transporturilor din Republica Moldova, care-i pretinde despăgubiri pentru calitatea proastă a lucrărilor de modernizare a patru garnituri de tren.
Trenurile au fost modernizate la REMAR Pașcani, uzină aflată în portofoliul companiei Grampet controlate de Stoica, în cadrul unui contract de 11 milioane de euro.
La scurtă vreme după ce au fost recepționate, garniturile modernizate la uzina lui Gruia Stoica au început să cedeze. Astfel, moldovenii s-au văzut nevoiți să le scoată din circulație pentru noi reparații.
În consecință, oficialii de la Chișinău au anunțat că vor cere despăgubiri firmei românești care a modernizat trenurile, în contextul în care Căile Ferate Moldovenești suportă pierderi zilnice.
► Olăritul este un meșteșug popular practicat în anumite zone cu tradiție, de persoane pasionate și talentate. În nici un caz, într-o lume invadată de vrafurile de farfurii și oale chinezești nu poți face din olărit o meserie practicată pe scară largă.
De aceea ni se pare ciudată ușurința cu care evaluatorii POS-DRU au aprobat finanțarea cu cîte 2.134.616 lei, în total un milion de euro, pentru două proiecte identice, „Olăritul – meșteșug al continuității valorilor și spiritului românesc“ și „Tradiție străveche, olărit!“, depuse de Asociația Progresson, din Arad.
E greu de crezut că un șomer din mediul rural, cu o diplomă de olar în buzunar, își va găsi mai ușor un loc de muncă în domeniul meșteșugurilor tradiționale românești, conform obiectivelor proiectelor.
Mai curînd a fost vorba de un pretext folosit de niște băieți ca să pună mîna mai ușor pe niște fonduri europene.
De altfel, mare parte a banilor au fost cheltuiți pentru achiziția de computere, website, servicii juridice, contabile, de audit, materiale promoționale și alte asemenea chestii necesare învățării olăritului tradițional.
Mai complicat a fost cu atragerea cursanților deoarece, mai inteligenți decît cei care au aprobat proiectele, șomerii din mediul rural – grupul-țintă – s-au prins că singurul loc în care puteau folosi diploma de olar era toaleta din fundul curții, unde pînă și regii intră singuri.
Ca să participe la cursuri, acestora li s-a promis cîte o indemnizație de 500 de lei. Bani pe care-i vor vedea la Sfîntul Așteaptă, pentru că s-au lăsat păcăliți și au semnat înainte statele de plată.