Dragă jurnalule, în fiecare an, de 1 Decembrie, mă inpresionează sărbătoarea Marii Uniri și mi se face poftă să mă unesc și eu cu cineva. Ultima dată când ma-m unit cu Syda sa născut asta mică, fetița noastră. Când sa unit România, oare cine sa născut??? Și cu cine sa unit? Sper că nu tot cu Syda, că înebunesc de spuming și divorțesc.
Apropo de Unire, sper că ția plăcut, jurnalule, că am stat toată ziua prin casă îmfășurată în tricolor, iar când a venit Syda de la servici la-m îmfășurat și pe el, din respect pentru țară.
Nu mai sunt mulțumită cu numărul meu de la mașină, din cauză că nu mai mi se potrivește B 31 EBA. O să mil schinb cu B 31 DOAMNA EBA, din cauză că acum sunt femeie măritată și simpt nevoia să mă respect oamenii și să nu mai se tragă de șireturi cu mine. De azi încolo, când o să îl sun pe tata o să îi spun „Bună, tata, la telefon sunt eu, DOAMNA EBA“.
Am văzut o rochiță miștoacă, dar nu sunt de acord să mio cunpăr, din cauză că nu vreau să cheltuiesc banii aiurea, că am auzit că cică e criză. Și totuși mio doresc atât de mult pe rochiță, încât am inpresia că o să mio cunpăr pe ascuns, când nu sunt atentă, și o să mă înbraccu ea decât numai când dorm.
Că veni vorba de somnic, mai ții minte, jurnalule, cum ziceam când eram mici? „Noapte bună, vise plăcute, puricii să te sărute!“, așa ziceam. M-ie dor de puricii de altădată, o săm-i fac rost de unii, o s-ăi țin întro cutiuță lângă pat și le dau drumu pe mine noaptea să mă ciupilească. Iar dimineața îi strig și le zic să intre la loc în cutiuță. Nimic nu se conpară cu ciupilitul puricilor copilăriei. Vă iubesc, purici!
