Să nu credeți că e vreo sfârâială să scrii cronică de teatru; oricum ai da-o, cade prost. Dacă-l înjuri pe vreun actor, poți fi sigur că vei avea, în cel mai scurt timp, o discuție umilitoare cu secretarul de redacție. Dacă lauzi o actriță, discuția o vei avea cu redactorul-șef, și-i încă și mai umilitoare (ți se sugerează că nu așa se plătesc „favorurile“ frumoaselor scenei, cu articole de revistă).
Cam astfel de gânduri rumegam la Comedie, văzând o piesă* despre care nu știam nimic, o alesesem la plesneală, după titlu. După titlu și după încă ceva: toată distribuția e masculină (uite așa, să fiu inatacabil măcar pe partea asta!). Evident, piesa nu mi-a plăcut, că dacă-mi plăcea eram cu atenția trează, nu stăteam să-mi plâng de milă, ca dușii de pe lume. De ce nu mi-a plăcut? Pentru că n-are nici un chițibuș, e cu totul previzibilă: un tată stă de vorbă cu cei trei fii ai săi, încercând să-i convingă să nu se rateze ca el. Fiii n-au nici un chef de morala paternă și nu rămân datori cu replica, având în vedere că au și ei destule „cuie“ împotriva bătrânului; necazul e că asta-i toată povestea, făcută doar din replici, fără surprize-surprize, fără dezvăluiri incendiare sau măcar porcoase. Păi, atunci vin și eu cu o întrebare: de ce montezi un astfel de text la Comedie și nu la serbarea școlară de sfârșit de an?!
Curios că, din făcătura asta de text, actorii scot totuși un spectacol onorabil. Gheorghe Visu (tatăl) își ține foarte ferm în mână partenerii de distribuție, care dau din ei ce-i mai bun – uneori chiar cu sclipiri de viitori monștri sacri. Aici e alt punct slab al textului: personajele „fiilor“ sunt oameni săraci. Eu am copilărit printre oameni amărâți și vă pot deci garanta că ei nu produc replici sclipitoare! Trebuie să fii foarte socialist la cap ca să crezi că un om care vine-acasă frânt de muncă are dispoziție și resurse pentru jeux d’esprit și alte subțirimi! Nu, domnule: ăla se duce la frigider și-și deschide o bere. Cred că-i voi urma exemplul, că articolul ăsta m-a obosit mai rău ca o zi de coasă.
* Stăpânii rulotei, de Gerald Murphy, la Teatrul de Comedie. Regia: Dan Tudor. Cu: Dan Tudor, Marius Drogeanu, Dan Rădulescu și Gheorghe Visu.