Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Mai multă ideologie

Zoom Mai multă ideologie

Anticorupția este firma luminoasă în spatele căreia stau unele credințe despre care se consideră că nu trebuie să se mai vorbească. Anticorupția a devenit ceva în sine, o ideologie aparte a străzii care, altfel, refuză ideologia.

Acolo sunt deci niște “adevăruri”. Să vorbim, totuși, puțin despre ele.

Statul să devină foarte mic, pentru că de la stat se fură! Statul e neperformant ca agent economic.

Strict românesc, corupția despre care vorbim acum a fost inventată de “libertate”. A doua zi după căderea lui Ceaușescu, oamenii care munceau la stat au făcut ceea ce făceau și pe timpul lui Ceaușescu: au furat de la stat. N-a fost nici o trecere de la comunism la piață liberă – pur și simplu s-au legalizat niște hoții și au fost amplificate. Dacă înainte se vindeau pui furați sau se cărau acasă rulmenți din întreprindere, acum se întâmpla la fel, doar că la o scară mai mare. Josef Stiglitz zice astfel despre ce s-a întâmplat după ‘89: “Mult prea adesea privatizarea, liberalizarea și macrostabilizarea au fost tratate ca obiective ale reformei. Se făceau statistici cu cât de repede privatizau diferite țări – indiferent că privatizarea e cu adevărat ușoară: tot ce trebuie să faci e să dai pe nimic activele prietenilor tăi, așteptând în schimb o mită”. Corupția e un fenomen organic societății românești de după ’89. Suntem, în mare proporție, produsul acestei corupții. Iar efectele acestui dezastru sunt sărăcia, violența domestică și atâția copii care nu pot să meargă la școală.

Fără corupție, am avea spitale. Banii pe care îi fură corupții de la buget ar merge în construcția de școli și de spitale. Nimic mai fals.

Lăsăm la o parte confuzia ideologică amuzantă: se vrea un stat minimal, dar în același timp se trăiește în convingerea că banii furați ar fi mers spre construcția de spitale și școli.

Evident, anticorupția face bine, de la neoliberalism până la reumatism, însă între cinstea funcționarilor și modelele bunăstării stau, de fapt, guvernarea în sine și politicile ei economice.

De-aici și o mare tristețe legată de poziționarea revendicărilor, după 26 de ani, în dimensiunea “pătaților” și-a “nepătaților”, a “comuniștilor” și “necomuniștilor”.

Corupția e penală, dar e și o ideologie. Corupția e ideologia celor care vor un stat care nu privatizează tot, care împiedică libertatea pieței și, implicit, dezvoltarea țării.

Ba chiar există o complicitate – asta înțelegi de la guranii de serviciu – între guvernanții corupți și cei 30% din români aflați sub pragul sărăciei. Primii fură și le scapă celor din urmă niște pomeni, mișcare deliberată și criminală împotriva societății neoliberale.

Modelul economic neoliberal – al pieței libere – nu e ideologie, capitalismul este esența umană. Ideologii și ideologisme sunt toate celelalte încercări critice care se opun acestui model. Istoria le-a învins însă o dată pentru totdeauna.

Mai puțină ideologie și mai mult neoliberalism. Ca și cum asta nu ar însemna: mai puțină ideologie și mai multă ideologie.

Să facem mai repede anticorupția și să mergem dincolo de ea, zic. Vom descoperi lucruri interesante despre noi, cum ar fi că degeaba refuzi ideologia când stai cu fundul în ea.




Citeşte mai multe despre:

1 comentariu

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Editoriale
bijuterii argint