Gazdă de hoți și de borfași ai sorții
Grădina Maicii Domnului e-n șanț,
culege cine vrea din dosul porții,
cîinii de pază au murit în lanț.
Și-n timp ce catedrala mîntuirii
s-a preschimbat în fabrică de sfinți,
un prostălău sugrumă trandafirii
că pacea și-a ieșit și ea din minți.
Geaba privim spre răsărit cu groază
că moartea se școlește în apus.
Libanul nu mai e de mult o oază,
codrii pe apa sîmbetei s-au dus.
Ori s-a zmintit de tot Jerusalimul
de își mănîncă fiii de pripas?!
Ori magii vin doar ca să-și facă plinul
fiindcă Isus vinde petrol și gaz?!
Că ne întrecem, iată, cu Islamul
ca să producem sînge de martir.
Mai răsucește, Doamne-un pic volanul
că dai cu tărăboanța-n cimitir.
