Jurnalul lui Vladimir Putin (victimă colaterală)
6 aprilie 2016
Dragă jurnalule, am și eu o rugăminte la tine. Nu vrei să-mi duci până-n Panama câteva milioane de dolari și să-i depozitezi într-un cont deschis pe numele tău acolo? Îmi pare rău, am nevoie de o schemă nouă. Violonistul ăla la care apelam până acum nu mai e un curier sigur.
8 aprilie 2016
Ah, și premierul Islandei are probleme cu banii din Panama, și David Cameron. Într-o astfel de companie, mă simt și eu un lider democratic. Ar trebui să iasă mai des în presă informații din astea confidențiale. Ia să-i cinstesc eu pe jurnaliștii ăia de toată isprava cu niște luni prețioase, în care nu ordon asasinarea lor misterioasă.
9 aprilie 2016
Dragă jurnalule, o să-ți împărtășesc un secret. După cum probabil bănuiești deja, banii din Panama nu reprezintă toată averea mea. Mai am și niște tigri fioroși, pe care-i mai călăresc uneori, în jungla indiană, și vreo cinci urși într-o pădure de lângă Brașov. Am mai avut și-un cal de rasă, dar a trebuit să-l împușc, pentru că asistase la niște chestii și știa prea multe.
Jurnalul lui Ion Țiriac (miliardar de off-shore)
6 aprilie
Dragă jurnalule, mă simt ca un mistreț hăituit. Lumea se ia în permanență de mine pentru că cică aș fi arogant și înfiorător de bogat. Arogant sînt, dar ce înseamnă să fii bogat în ziua de azi? Să ai un amărît de milion de euro? Să ai un miliard de euro? Să ai zece miliarde de euro? Chiar vreau să știu. Nu de alta, dar sînt înfiorător de bogat după oricare dintre standardele astea.
8 aprilie
Da, este adevărat că am cărat saci de bani în Panama. Dar ce să fac cu ei aici? Să-i arunc nu pot. În plus, ocupă spațiu degeaba și mereu m-am temut să n-ajung genul de bătrîn nebun care strînge toate gunoaiele pe balconul lui de 200 de metri pătrați în ideea că o să-i folosească cîndva.
10 aprilie
Dacă e să spun tot adevărul, eu am ajutat Panama să devină paradisul fiscal care este acum. Înainte să merg eu acolo cu 50 de bancheri și directori de corporații la vînătoare de pecari, Panama era doar o altă țară banală controlată de CIA. Dar apoi am venit eu și totul s-a schimbat. Eu am băgat primul miliard în țară, pînă atunci localnicii nu văzuseră decît milioane. Am creat o reprezentanță de mașini second-hand. Am adus tenis. Înainte să mă judecați, întrebați de señor Juan Mustacito, s-ar putea s-aveți o surpriză!