Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Marea lovitură dată traficanților de droguri: arestarea în lipsă

Zoom Marea lovitură dată traficanților de droguri: arestarea în lipsă

Continuăm azi seria despre rechizitoriul prezentat de către procurorii DIICOT în dosarul cocainei eșuate pe litoralul românesc. În episoadele anterioare am scris despre inadvertențele din rechizitoriu, despre cum sunt menționate, la pagini diferite, cantități diferite de droguri, despre cum numele suspecților sunt încurcate de către procurori, despre faptul că autoritățile, inclusiv Poliția de Frontieră, au scăpat printre degete peste o tonă de cocaină, fără ca nimeni să fie considerat vinovat, dar au fost trimiși în judecată doi polițiști de la Rutieră care nu au constatat o infracțiune pe care tot procurorii o clasează și despre alte câteva mici lucruri de acest fel, care fac din dosarul operațiunii Grimm Brothers o nuvelă ieftină.

Pentru a vedea că vorbim doar despre o operațiune de acoperire a urmelor, astăzi vom discuta și despre măsurile luate împotriva suspecților din dosar.

În acest moment, din întreaga rețea

descrisă de procurori, se află în arest preventiv și au fost trimise în judecată doar trei persoane.

Două dintre acestea sunt Tode Krstic și Nenad Cvetkovic, cetățeni sârbi. Krstic și Cvetkovic sunt ultima verigă din lanțul imaginat de procurori, respectiv sunt șoferii de TIR angajați să transporte în Uniunea Europeană o cantitate de aproape trei tone de cocaină care trebuia să ajungă în România via Sfântu Gheorghe.

Tot în arest preventiv se află un cetățean român, unul dintre cei care aveau sarcina de a asigura logistica necesară operațiunii (spun procurorii), respectiv închirierea sau cumpărarea de autoturisme și bărci, închirierea de spații de cazare etc. Un alt cetățean român s-a aflat și el în arest preventiv, dar continuarea măsurii nu a mai fost încuviințată de către judecători.

Doi polițiști de la Poliția Rutieră din județul Ilfov se află sub control judiciar.

Rețeaua descrisă de către procurori

cuprinde cinci cetățeni spanioli, șase sârbi, șapte români, un ucrainean și un libanez. La acești 19 membri ai rețelei se adaugă cei doi polițiști de la Rutieră, băgați în dosar ca să dea greutate și să se arate că procurorii au rezultate.

În fapt, rezultatele tind spre zero.

Din cele trei tone de cocaină despre care

procurorii spun că au plecat din portul brazilian Belem cu nava RB Eden, autoritățile nu au reușit să captureze decât în jur de 1.800 de kilograme. 200 de kilograme ar fi fost lăsate în Turcia, iar 1.000 de kilograme au trecut grațios pe sub nasul Poliției de Frontieră, pe sub nasul tuturor celorlalte autorități și au ajuns, cel mai probabil, în țări ale UE.

Dar, în ciuda acestor lucruri, în ciuda faptului că par a cunoaște în amănunțime întreaga organizare a rețelei, procurorii nu au reușit să pună mâna decât pe patru dintre cei 19 suspecți și să-i țină în arest doar pe trei.

Așa-zisul furnizor al rețelei

este cetățeanul libanez Joseph Nour Eddine Nasrallah, care apare în rechizitoriu cu inițialele NENJ. Chiar dacă va fi judecat în România, chiar dacă va fi găsit vinovat și pedepsit, Nasrallah nu va ajunge în închisorile românești, el fiind deja încarcerat în Brazilia, unde execută o altă pedeapsă pentru trafic de droguri și fiind, oricum, multiplu condamnat în Liban, având chiar și o sentință pe viață.

Procurorii spun că operațiunea ar fi fost organizată și coordonată de către un așa-zis și misterios Balkan Cartel, organizație criminală sârbă. Dar, în toată narațiunea procurorilor, filiera sârbească este alcătuită doar din cei doi cărăuși, Tode Krstic și Nenad Cvetkovic, din Pedrag Stojic, corodonatorul sârb al operațiunii de recuperarea drogurilor din România, și încă trei sârbi, numiți ZL, MM și SN, pe care, însă, procurorii îi pierd pe drum, aceștia nemaifiind nici trimiși în judecată și nici măcar menționați spre finalul rechizitoriului. Pedrag Stojic este arestat în lipsă și, probabil, așa va și rămâne multă vreme de acum înainte, dacă nu pentru totdeauna.

Marele cartel sârbesc paremai degrabă alcătuit din spanioli, principalii actori ai operațiunii fiind cinci cetățeni spanioli și câțiva români dintre care unii rezidenți în Spania.

Spaniolii sunt frații Ruben Pedro Leon Palacios și Edgar Juan Leon Palacios, Domenech Antonio Duran, Alvaro Jesus Calero Henares și un numit SNJA. Niciunul dintre spanioli nu a fost audiat, nu i s-a dat de urmă. Este foarte puțin probabil ca acești cinci cetățeni spanioli să fie prinși și aduși să-și execute eventuala pedeapsă în România.

Dintre românii implicați în operațiune, doar Silvius-Augustin Pălăncean se află în arest preventiv. A mai fost arestat preventiv și Bogdan Alin Șugar, dar a fost eliberat pe 4 martie 2020. Suspectul Claudiu Alexandru, rezident în Spania, și-a arătat disponibilitatea de a fi audiat de către autorități, dar nu a și dat curs acestor demersuri, fiind actualmente de negăsit. Restul de patru români implicați (Iuliana Matei, iubita lui Ruben Pedro Leon Palacios, Gabriel Manole, Iosif Augustin Șugar și Alexandru Postolea) sunt, de asemeni, de negăsit.

Cetățeanul ucrainean Rostyslav Kimos nu a fost nici el găsit de către procurori.

Așadar, din marea rețea

infracțională, procurorii au găsit doar patru oameni, au arestat patru și mai țin în arest preventiv doar trei. Restul sunt și vor fi liberi ca păsările cerului, cu excepția furnizorului libanez, care nu va mai ieși vreodată din închisoare.

Cartelul Balcanic pare a nu exista, în fapt, mai departe de niște personaje minore.

Și cam asta este povestea oficială spusă de procurorii Grimm. Pentru că povestea reală, e clar, este mult mai complicată și mai bine protejată.

Citeşte mai multe despre:

1 comentariu

  1. #1

    Si astfel si-au castigat spaniarzii dreptul de a circula fara carantinare la sosirea in romanea..

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • Toamnă electorală

    22 septembrie 2020

    Precum o bostană cu genunchii sparți, geaba număr zile: joia muri marți, sîmbăt-am pierdut-o vineri la un tîrg, miercurea îmi pare babă dată-n pîrg ce-a visat că-i cloșcă într-o zi […]

  • Ambiții politice la virusul ucigaș

    22 septembrie 2020

    Duminică, 27 septembrie 2020, agentul electoral COVID va stabili o ordine șchioapă a puterii pe următorii patru ani. E cel mai imparabil caz de democrație nereprezentativă din istoria modernă, neprevăzut […]

  • Școală, școală, vrem postaci!

    22 septembrie 2020

    Și, așa cum ni s-a promis, a început școala. În cele mai sigure, normale și deosebite condiții, asigurate cu înțelepciune și operativitate de către Guvernul României, înțelept condus de către […]

  • Spovedanie

    15 septembrie 2020

    Sunt gol de sentimente ca o biserică, toamna, cînd nunțile toate s-au veștejit și fosta-mi iubită se joacă de-a doamna cu șeful ocolului din Maglavit. E-un schimb valutar între grauri […]

  • Cea mai profitabilă afacere de pe pămînt

    15 septembrie 2020

    Nici să fi înviat Spiru Haret nu s-ar fi discutat atît de mult despre școală. Coronavirusul a trezit-o un pic la realitate. A pălmuit-o, cît să clipească mirată, și a […]

Cele mai citite