Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Marija Labović, CEO / Managing Director, Organizația Națională de Turism, Serbia: „În primele opt luni ale anului, am avut o creștere de 155% a numărului de turiști români”

Zoom Marija Labović, CEO / Managing Director, Organizația Națională de Turism, Serbia: „În primele opt luni ale anului, am avut o creștere de 155% a numărului de turiști români”

Mini-conferință de presă ad-hoc, în fața Palatului Regal din Belgrad. Răspunde întrebărilor jurnaliștilor de turism români din Travel Pro doamna Marija Labović, șefa Organizației Naționale de Turism din Serbia.

În ultima vreme, mulți turiști din regiune, în special din România, ne văd ca o destinație atractivă de vacanță și sperăm ca în viitor să-i avem oaspeți în număr și mai mare. Ca să vă faceți o idee a evoluției numărului de turiști veniți din țara dumneavoastră, în primele opt luni ale anului, am avut o creștere de 155% a numărului de români care ne vizitează.

Cum ajung acești turiști în Serbia? Cei mai mulți, cu mașina, probabil.

Da, cei mai mulți vin cu autoturismul personal sau cu autocarul – e cel mai convenabil mod.

Cîte zile ar trebui să aloce turistul român Serbiei?

Depinde ce-l interesează să facă. De exemplu, turistul de stațiuni balneo stă mai mult, cel puțin cinci-șase zile, ca și cel care vine pentru schi în stațiunile noastre montane. În medie, turiștii străini petrec cam două-trei zile în Serbia.

Care e situația turismului sîrbesc în acest moment? Ați înregistrat o revenire post-pandemie?

Da, putem spune că e anul revenirii pentru turismul sîrbesc, pentru că am înregistrat mai multe înnoptări chiar față de 2019, care a fost un an-record. În plus, sînt de mare succes acum diferite programe turistice care au legătură cu natura; turiștii străini încă vin pentru city break, dar și pentru ieșiri în natură.

Din ce țări vin cei mai mulți turiști?

Cei mai mulți vin din regiune și împrejurimi. În Top 10 figurează state ca Germania, Bosnia-Herțegovina, Turcia, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Bulgaria, Slovenia, Croația, deci din vecinătate.

Am înțeles că aveți un nou ministru al Turismului. Ce vă așteptați să se întîmple, se va schimba strategia de dezvoltare, care sînt planurile?

Da, începînd de ieri (25 octombrie, n.r.), avem un nou ministru al Turismului și Tineretului. Cred că turismului i se va da o atenție și mai mare decît înainte (pînă acum a fost într-un minister comun cu Comerțul și Telecomunicațiile). Guvernul recunoaște Turismul ca un sector economic important ca pondere în PIB; ne așteptăm ca în perioada următoare să avem mai multe investiții în domeniu și cu siguranță activitățile noastre de promovare vor continua și vor fi și mai semnificative.

Îl cunoașteți pe noul ministru? E specialist în turism?

Da, îl cunosc și cred că vine cu idei noi. E bine să avem din cînd în cînd schimbare, pentru că oamenii tineri sînt entuziaști și motivați. Sperăm ca în mandatul lui să avem rezultate bune.

Ne-ați spus că Turismul are o pondere importantă în PIB. Puteți să ne dați și niște date concrete?

În mod direct, Turismul produce cam 3% din PIB. Dacă discutăm de totalul exporturilor, 20% e legat de turism. Incoming-ul a crescut continuu în ultima perioadă – în primele opt luni ale lui 2022, turiștii străini au adus în Serbia 1,5 miliarde de euro, sumă egală cu totalul veniturilor din 2019. Deci am atins deja încasările-record din anul pre-pandemic.

Aveți o strategie de promovare turistică în afara Serbiei, un brand de țară? Care este acesta?

Da, avem un plan strategic de marketing pe piețele externe, parte a acestui plan a fost procesul de rebranding al Organizației Naționale de Turism și al logo-ului principal – Experience Serbia –, pentru că asta caută turiștii, experiențe noi, crearea de amintiri cît mai plăcute. Competiția în turism e foarte acerbă: în aproape fiecare destinație turistică există hoteluri de calitate, diferite oferte de activități, doar o experiență plăcută creează cu adevărat diferența. Credem cu tărie că Serbia poate oferi experiențe unice și asta vrem să le arătăm turiștilor.

Este Serbia o destinație de iarnă?

Serbia este o destinație de toate anotimpurile, dar, dacă vorbim de sezonalitate, da, în timpul verii și al iernii, avem vîrfuri de sezon, creșterea numărului de turiști și al numărului înnoptărilor. Deci n-aș spune că sîntem o destinație de iarnă, ci de tot anul; acum, de exemplu, sîntem la sfîrșitul lui octombrie și străzile Belgradului sînt pline de turiști veniți pentru city break. Depinde de produsul turistic: iarna, desigur, stațiunile montane sînt în prim-planul interesului; vara, stațiunile balneo, city break-urile, vacanțele în natură (avem cinci parcuri naționale).

Cam cîți turiști au vizitat Serbia anul acesta?

Pînă în acest moment, aproximativ trei milioane de turiști, cu aproape nouă milioane de înnoptări. Comparativ cu 2019, cînd am avut cam zece milioane de înnoptări, cifrele arată bine și indică o creștere rapidă, o revenire și chiar o depășire a cifrelor turismului de dinainte de pandemie.

Novi Sad este Capitală Culturală Europeană în acest an. Ce ne puteți spune despre acest eveniment major, cum a influențat turismul în oraș și în regiune?

Declararea orașului Novi Sad Capitală Europeană a Culturii în 2022 are mare importanță pentru turismul sîrbesc. A fost un vector de promovare turistică cu mulți ani înainte și faptul că am avut și avem în continuare diferite manifestări culturale în oraș a condus la creșterea semnificativă a numărului de turiști în Novi Sad, dar și în Belgrad. Mai ales că, de curînd, s-a inaugurat linia de cale ferată cu tren rapid între Capitală și al doilea oraș al Serbiei, care conectează Belgradul cu Novi Sad-ul în doar jumătate de oră.

Ce vă așteptați să se întîmple din punct de vedere turistic în oraș după anul acesta de Capitală Culturală Europeană?

A fost un eveniment benefic, pentru că s-au făcut o mulțime de investiții în infrastructură care vor rămîne și ne vom folosi de ele. De asemeni, faptul că manifestările culturale au crescut interesul turiștilor ne dă motive să continuăm aceste activități, chiar dacă nu vom mai fi Capitală Culturală Europeană, pentru că fac parte din acel tip de experiență turistică deja menționată, pe care turiștii o caută.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Balada căluților de lemn

    27 februarie 2024

    (După ce au condamnat la moarte rățuștele de plastic și ursuleții de pluș, funcționarilor de la Bruxelles li s-a pus pata pe căluții de lemn) Cucoanele betuțe din Bruxelles s-au […]

  • Onania educată

    26 februarie 2024

    Zece ani, Iohannis și-a lustruit bastonul de mareșal trîndav și arogant. A frecat iluzia neamțului mut, dar harnic, pînă cînd minciuna a țîșnit din cele două mandate ca un mare […]

  • Cum a băut prozatorul Ioan Groșan o palincă cu Baudelaire pe masa de operație

    20 februarie 2024

    După ce-a stat la mii și mii de mese, cu domni și domnișoare și dudui, văzîndu-se, lipsit de interese, pe-o masă, cu savanți la căpătîi, Ioan Groșan, sătul de sine […]

  • Adevăratul curaj

    19 februarie 2024

    Se zice că nebunia anihilează curajul, că îl transformă într-un biet simptom al bolii și că face din erou un pacient și atît. Viața, societatea, politica ar fi, de fapt, […]

  • Balada cucului pravoslavnic

    13 februarie 2024

    lui Grigore Leșe Aveam și eu o pîine și-un rus mi-a rupt coltucul și a fugit să pape un borș ucrainean, zicînd că-n Bucovina n-o să mai cînte cucul, c-a […]

Editoriale
  • Balada căluților de lemn

    27 februarie 2024

    (După ce au condamnat la moarte rățuștele de plastic și ursuleții de pluș, funcționarilor de la Bruxelles li s-a pus pata pe căluții de lemn) Cucoanele betuțe din Bruxelles s-au […]

  • Onania educată

    26 februarie 2024

    Zece ani, Iohannis și-a lustruit bastonul de mareșal trîndav și arogant. A frecat iluzia neamțului mut, dar harnic, pînă cînd minciuna a țîșnit din cele două mandate ca un mare […]

  • Cum a băut prozatorul Ioan Groșan o palincă cu Baudelaire pe masa de operație

    20 februarie 2024

    După ce-a stat la mii și mii de mese, cu domni și domnișoare și dudui, văzîndu-se, lipsit de interese, pe-o masă, cu savanți la căpătîi, Ioan Groșan, sătul de sine […]

  • Adevăratul curaj

    19 februarie 2024

    Se zice că nebunia anihilează curajul, că îl transformă într-un biet simptom al bolii și că face din erou un pacient și atît. Viața, societatea, politica ar fi, de fapt, […]

  • Balada cucului pravoslavnic

    13 februarie 2024

    lui Grigore Leșe Aveam și eu o pîine și-un rus mi-a rupt coltucul și a fugit să pape un borș ucrainean, zicînd că-n Bucovina n-o să mai cînte cucul, c-a […]

  • Pînă la capăt și pînă la ultimul centimetru

    12 februarie 2024

    Vom sprijini Ucraina pînă la capăt, a zis Joe Biden la Varșovia, pe vremea cînd își confunda doar un fiu cu celălalt, nu și pe președintele Macron cu defunctul președinte […]

bijuterii argint