Bine, și cele mici pot fi bifate, căci despre nevoile fiziologice vorbim, evident. Ne aflăm în plină criză a apei în județul Prahova. E iarnă, e frig. E mult, e greu, vorba lui Johny Romano. La capătul unui lanț de incompetență, nesimțire sau chiar sabotaj prin care să se forțeze schimbarea conducerii Ministerului Mediului, peste o sută de mii de oameni cară apă tăcuți. Nu se agită și nu se revoltă prea mult. Să nu transpire, că n-au cu ce să se spele. Nimeni nu a greșit, toți și-au făcut treaba impecabil, ca la orice dezastru care se petrece în țara asta. Politrucii și coafezele puși să conducă instituțiile și administrațiile locale responsabile pentru criză o vor dată jos de Diana Buzoianu. Lor le este prieten râul, ramul, iar celor care le strică împleteala de sinecuri dușman este.
La Breaza, localitate unde tocmai s-a anunțat că școala se va face online încă o săptămână, zona cu blocuri din centru a fost dotată cu WC-uri mobile. Cei mai puțin norocoși, care nu beneficiază de fundul curții, pot nevoi fericiți fără să mai urce apa pe scări, cu cârca, spre a o arunca apoi în vasul de toaletă. Un confort la care nici nu sperau sărmanii oameni în urmă cu patru zile. Dar uite că Dumnezeu e mare și lucrează, prin mâna autorităților, ca să le fie lor bine. Dacă săptămâna viitoare li se pun și dușuri mobile, se poate vorbi chiar despre o minune. Și uite-așa, în timp ce nepoții și amantele de la butoane încă stau neluați cu duba, se dovedește încă o dată că cetățeanului simplu îi trebuie extrem de puțin pentru a fi fericit.