Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

MARIUS CRIVȚONENCU, armator de vas de croazieră pe Dunăre: „Apa unește oamenii”

Zoom MARIUS CRIVȚONENCU, armator de vas de croazieră pe Dunăre: „Apa unește oamenii”

Marius Crivțonencu este primul investitor din turismul românesc care a avut curajul să organizeze de la zero o croazieră pe Dunăre, cu plecare de la Orșova spre porturi din Serbia sau Croația și retur, pentru turiștii români care vor să experimenteze o vacanță pe apă. Călătoria inaugurală s-a întîmplat la începutul lunii, între 5 și 9 mai.

Să începem cu o scurtă descriere a vasului MS Diana și a croazierei pe care ați început s-o operați pe Dunăre. Toată lumea știe ce este o croazieră – un pachet complet de servicii turistice: și mijloc de transport, și cazare, și restaurant. Ce e specific vasului MS Diana, cu ce se diferențiază față de alte vase de croazieră?

MS Diana este o navă de croazieră de o capacitate medie, nici mare, nici mică, 77 de locuri, cu facilități de cazare pentru familie de patru membri, familie de trei membri, camere duble matrimoniale, camere twin. Ce ne reprezintă sau ne evidențiază în mod special pe noi în segmentul de croaziere? Aș menționa faptul că, în premieră, se face în România acest proiect, program cu îmbarcare din port românesc, din Orșova, pentru români, cu destinația Serbia și Croația, cu opriri în Veliko Gradište, Belgrad, Novi Sad, Capitală Culturală Europeană, în 2022, în Serbia, ajungînd apoi pînă la Vukovar, în Croația. În plus, o altă caracteristică a croazierelor cu MS Diana ar fi că am lansat un pachet care cuprinde nu numai asigurarea pensiunii complete, cum se spune în termenii de la uscat, dar și a programului. Tot ce este în program, de la vizitarea obiectivelor turistice, istorice, culturale, spectacole la bord și alte surprize, toate sînt incluse în pachet. Toate îi oferă clientului o vacanță amplă, diversificată, într-un timp scurt – există pachete de patru nopți, de șase și șapte nopți, astfel încît, în cincișapte-opt zile, la final, cînd turistul trage linie, rămîne uimit de cîte lucruri a putut să facă și cîte locuri a putut să vadă. Deci, o dată, cînd navigăm, în fiecare oră, în fiecare minut, avem frumusețile de pe Dunăre, plecînd de la Orșova, de la statuia lui Decebal, de la Cazanele Mici și Mari, Tabula lui Traian, Cetatea Golubac, la ei, la sârbi, și cea de la noi (care, chiar acum, este în lucrări de restaurare), Lepenski Vir, la ei, la sîrbi, continuînd cu Lacul de Argint, în zona Veliko Gradište, și, apropiindu-ne de Belgrad, cu Cetatea Belgradului, cu zona istorică, cu centrul vechi al Belgradului, cu zona de faleză, unde rîul Sava, la vărsarea în Dunăre, oferă o minunăție, un spectacol. Noi venim cu nava pe Dunăre, după care intrăm pe Sava și acostăm la poalele cetății. Este minunat, e ca și cum ai ajunge într-un oraș de la noi și acostezi în centrul orașului cu nava. De aici, mobilitatea ușoară, posibilitatea de a vizita foarte ușor multe obiective într-un timp scurt.

Apa, cum am spus-o și cu alte ocazii, unește oamenii. Cînd se urcă la bord, oamenii se salută, se cunosc, petrec o vacanță, un sejur împreună. După fiecare zi împreună, se formează de fapt o altă relație, o conexiune mult mai apropiată, astfel încît, cînd vine ziua debarcării, se despart cu lacrimi în ochi, în dorința de a reveni și de a se regăsi cu acei oameni cu care, cu siguranță, au schimbat contacte și au rămas prieteni, de parcă s-au cunoscut de-o viață. Cam asta face o croazieră pe fluviu cu nava de croazieră MS Diana.

Sînteți primul și, deocamdată, singurul investitor în turism din România care operează o astfel de croazieră pe Dunăre. Anul trecut, ați avut și în Deltă asemenea propuneri de pachete turistice pentru turiștii români. Cum au răspuns ei la această ofertă?

Da, proiectul nostru de croaziere pe Dunăre și Delta Dunării l-am început anul trecut. În 2021, am fost dedicați pe zona Deltei, pe brațele Sulina, Sfîntu Gheorghe și Chilia, unde și acolo am avut program organizat pe zona cu țara vecină, Ucraina, cu Ismail, cu Odesa, cu Cetatea Albă – lucruri minunate, de la degustări de brînzeturi și vinuri la cetatea lui Ștefan cel Mare, și, bineînțeles, orașele Ismail și Odesa, perle la Dunăre, respectiv, la mare. Acum, în etapa a doua, am pornit acest proiect pe zona Orșova-Serbia-Croația, exact pe aceeași cerere pe care am observat-o anul trecut: dorința românilor de a-și cunoaște vecinătatea. Mai ales că sîntem țări apropiate, nu numai geografic: ca mod de cultură, de gîndire, de religie, dar chiar și pe parte de alimentație, de gastronomie balcanică. Avem multe asemănări între noi și atunci, dacă românii și-au dorit să facă un pas spre Vest, le-am oferit această alternativă. Surpriza plăcută a fost cînd am ajuns la Veliko Gradište. Autoritățile de acolo ne-au întrebat: Cum facem să luați și turiștii din Belgrad și Veliko Gradište cu voi?„. Asta a fost pentru mine o mare bucurie, arată că aceeași dorință există și acolo, să ne cunoaștem. Exact ce spuneam, apa unește.

Ați anticipat cumva următoarea mea întrebare, dacă v-ați gîndit și la chestia asta, să aduceți turiști străini la noi, să prezentați oferta dumneavoastră turistică și sârbilor și croaților.

După experiența anului trecut, cînd am adus și turiști ucrainieni la noi, da, m-am gîndit. Ucrainenilor le ofeream prima și ultima zi pe navă, iar, în zilele dintre ele, le făceam circuit ghidat pe zona Valea Prahovei, Sinaia, Castelul Peleș, Castelul Bran, Brașovul, cu Biserica Neagră, și, la întoarcerea spre Tulcea, făceam Bucureștiul, cu Casa Poporului și, bineînțeles, orașul Tulcea cu acvariul, toată zona istorică de acolo și un centru de echitație. Le-am creat și momente de aventură, și de distracție, ca să-și petreacă timpul într-un mod cît mai plăcut.

Cît de greu a fost ca să organizați această croazieră (îmi imaginez că n-a fost simplu)? Mă interesează, în special, relația pe care ați avut-o cu autoritățile; comparativ, România, Serbia, Croația, dacă puteți să ne spuneți.

Experiența pe care am acumulat-o în business, în ultimii 30 de ani, cît și pregătirea pe care o am în domeniu, de marină și logistică, m-au ajutat atît în relația cu autoritățile din România, cît și în cea cu autoritățile din Serbia, ca, în cîteva luni, să pot pune la punct, împreună cu echipa mea, programul de croaziere pe Serbia, Croația bineînțeles, după experiența anului trecut, cu programul de croaziere în Deltă și în Ucraina –, astfel încît în această croazieră inaugurală să putem să le arătăm românilor că sînt așteptați într-o vacanță superbă oferită de nava de croazieră MS Diana.

Ați menționat faptul că intenționați să prezentați această ofertă turistică și vecinilor noștri. Cît de pregătiți credeți că sîntem ca infrastructură portuară și turistică pentru a dezvolta acest sector de incoming? Știu că există vase de croazieră austriece și germane care coboară pe Dunăre și, din păcate, pe tot cursul Dunării de la noi, opresc numai la Orșova și în Deltă, în rest, doar pe malul bulgăresc.

Din păcate, așa este. Nu întîmplător am ales portul Orșova. De aici, am pregătit un itinerariu și pentru turiștii sîrbi și croați: îi vom prelua din Orșova și îi vom duce pe zona Herculane, apoi în Valea Prahovei, unde beneficiem și de autostradă, pe o porțiune importantă, iar obiectivele sau zonele în care or să rămînă peste noapte, sunt chiar de atracție și bine pregătite. Este adevărat, mai avem multe de făcut, dar caut să valorific ceea ce avem, pentru că dacă ar fi ușor, atunci am găsi la tot pasul asemenea pachete sau variante de vacanță. Poate este o provocare să găsești soluții atunci cînd ele nu sînt la îndemîna oricui și asta poate ne și personalizează și ne identifică, pe noi, cei din echipa MS Diana, că facem pachete turistice speciale, deosebite, atît pentru români, spre Serbia și Croația, cît și pentru ei, la noi.

Ce-ar urma pentru MS Diana? Vă gîndiți cumva ca, în viitor, dacă nu în cel apropiat, măcar pe termen mediu, urcați în amonte spre Budapesta, spre Bratislava, spre Viena?

Pachetele de croazieră prin care poți să ajungi la Budapesta sau la Viena sînt atractive. Aștept cu mare răbdare și etapa 3 din proiectul nostru, dar trebuie s-o luăm pas cu pas, să obișnuim românii cu croazierele fluviale, să înțeleagă că poate fi vacanța ideală. Croazierele de afară (și-ați spus și dumneavoastră de vapoarele care vin din Europa spre România și nu prea opresc la noi, pentru că au considerat că nu sîntem pregătiți și doar merg în Delta Dunării și fac acolo o vizită de cîteva ore) sînt pachete de 14 zile. Cei din Vest au acest concept de concediu de 10-14 zile pe o croazieră…

Piața este pregătită pentru acest gen de ofertă…

Da, asta o dată. Pe de altă parte, normal că odată cu timpul, apare și problema prețului: crește numărul de zile, crește și costul total al croazierei. Și la noi, evoluția veniturilor se apropie de cea din Vest, de aceea cred că și românii își vor crește interesul pentru această variantă de concediu, croaziera. Chiar dacă acum am început cu cinci, șapte, opt zile, cred că, la anul, putem să trecem și la varianta cu zece zile. De exemplu, anul ăsta pregătisem o variantă de croazieră în Ucraina – dacă lucrurile erau în pace și liniște –, chiar de zece zile mixte, ce se poate face pe navă și pe uscat, pentru că am văzut cererea și interesul turiștilor pe tot parcursul anului trecut. Cred, cu siguranță, că și aici vom ajunge în etapa de a urca mai sus pe Dunăre, de a merge spre Budapesta, Viena.




Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Aș săruta leprosul

    27 septembrie 2022

    Ucraina, ca o boală de-origine divină, se-ntinde peste lume la bursa din New York. Piticu-i de cinci metri și doamna-i balerină. Chiril cică Metodiu e putinist și porc. Ascuns sub […]

  • Birocrația participativă

    27 septembrie 2022

    Europa, mai ales cea strânsă în Uniunea Europeană, a trecut într-o fază nouă de evoluție. După o istorie temporal dominată de autoritarism, monarhii ereditare și alte forme de guvernare complet […]

  • Tovarășul Klaușescu

    26 septembrie 2022

    „România merge bine şi economia românească creşte“, a zis Klaus Iohannis în plină criză a tarifelor la gaz și la electricitate, luîndu-i parcă vorbele din gură unui alt președinte. În […]

  • O lovitură de stat sentimentală, ratată în stil sud-american

    20 septembrie 2022

    Erai ca o soție de dictator, iar eu, cum te-am zărit, pe dată am declanșat revolta, visam să îți vîr soțul într-un mausoleu dar n-am fost Che Guevara, ci, vai, […]

  • Ce-ai făcut, Bobiță?

    20 septembrie 2022

    Las Fierbinți a lansat în conștiința publică două întrebări existențiale atât de profunde, că mii de ani vor trebui luminii să le-ajungă. Or fi mai multe, nu știu, dar astea […]

Editoriale
  • Aș săruta leprosul

    27 septembrie 2022

    Ucraina, ca o boală de-origine divină, se-ntinde peste lume la bursa din New York. Piticu-i de cinci metri și doamna-i balerină. Chiril cică Metodiu e putinist și porc. Ascuns sub […]

  • Birocrația participativă

    27 septembrie 2022

    Europa, mai ales cea strânsă în Uniunea Europeană, a trecut într-o fază nouă de evoluție. După o istorie temporal dominată de autoritarism, monarhii ereditare și alte forme de guvernare complet […]

  • Tovarășul Klaușescu

    26 septembrie 2022

    „România merge bine şi economia românească creşte“, a zis Klaus Iohannis în plină criză a tarifelor la gaz și la electricitate, luîndu-i parcă vorbele din gură unui alt președinte. În […]

  • O lovitură de stat sentimentală, ratată în stil sud-american

    20 septembrie 2022

    Erai ca o soție de dictator, iar eu, cum te-am zărit, pe dată am declanșat revolta, visam să îți vîr soțul într-un mausoleu dar n-am fost Che Guevara, ci, vai, […]

  • Ce-ai făcut, Bobiță?

    20 septembrie 2022

    Las Fierbinți a lansat în conștiința publică două întrebări existențiale atât de profunde, că mii de ani vor trebui luminii să le-ajungă. Or fi mai multe, nu știu, dar astea […]

  • Restrîngerea domeniului luptei

    19 septembrie 2022

    Cele șase turnuri de fum de la IMGB, ultimii martori ai industriei grele socialiste, s-au prăbușit vineri la pămînt, executate cu muniție adevărată. Cadavrele urmează să fie cărate cu basculantele […]