Buna mea amică, Judith Ferencz de la TVR, care-mi mai aduce vești de prin tîrg, mi-a spus că, datorită tîmpeniei ăsteia de legi contra fumatului, s-a ivit un nou cuvînt în vocabularul limbii române: transfumanță. Păi, da: ca să pot să trag și eu, care sînt o fumătoare înrăită, măcar o țigară, trebuie să ies din interiorul palatului, să traversez parcul, că nici aici nu e voie, să o iau pe trotuar la vale către Dîmbovița, că vizavi e Grădina Botanică și mă simt cactușii, și să inhalez repede cîteva fumuri lîngă ruinele Casei Radio, invidiindu-i sincer pe aurolacii pripășiți acolo, care trag fericiți din pungi și nimeni nu le are treaba. În ritmul ăsta parcă văd că, legîndu-se de transfumanță, bravii noștri legiuitori o să inventeze în curînd sîmbra fumătorilor, ca sîmbra oilor din Țara Oașului, să ne mulgă, printr-un impozit, de nicotină.
*
Mi-am făcut și eu un off-shore în garsonieră, într-un dulăpior: cînd iau leafa, bag acolo două sticle de Stolichnaya, patru beri Ciuc, trei sticle de Valea Călugărească, două pungi de cafea Forte de la Profi, un cartuș de Viceroy și cînd, pe la jumătatea lunii, nu mai am nici un ban după ce-am plătit întreținerea, deschid off-shore-ul și, pînă la leafa următoare, trai, neneacă!
(va urma)